Liderul de la Ankara a denunțat aceste sancțiuni „nedrepte” și a făcut apel la „spiritul” NATO. Un apel tardiv. Iar majoritatea armamentului important al Turciei este „made in USA”, în special forțele aeriene fiind cele mai expuse acestor sancțiuni.

În 2019, Statele Unite au decis să excludă Turcia din programul de luptă al avionului ultramodern F-35 din cauza achiziționării de către Erdogan a sistemului rusesc de apărare antiaeriană S-400, considerat incompatibil cu cele utilizate în cadrul NATO.

Deși, cel puțin în scripte, o țară NATO este liberă să cumpere armament de unde vrea, mai puțin firește de la entități aflate sub embargo, teroriști, etc.

De partea lor, autoritățile turce au susținut că nu li s-a oferit nicio alternativă (deși au lansat o cerere de oferte pentru sisteme americane Patriot PAC-3 și europene SAMP/T) și că alte țări ale NATO, precum Grecia și Bulgaria, aveau la rândul  lor sisteme de apărare aeriană rusești, în acest caz S-300.

În plus, au susținut că sistemele S-400 nu vor fi conectate la sistemele Alianței.

Cu toate acestea, această excludere a Turciei din programul F-35 nu pare să deranjeze prea mult Ankara. În acest proces, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a evocat o soluție de înlocuire cu posibila achiziție de avioane de luptă multirol Su-35 din Rusia. Chiar și de modele de generația a cincea, cum este Su-57 „Felon”

Moscova a menționat chiar o participare industrială turcă la acest proiect de avioane de vânătoare  extrem de performante.

Tensiuni puternice cu NATO

De atunci, și în timp ce acțiunile sale din estul Mediteranei, Libia, nordul Siriei și Irakului, precum și în Nagorno-Karabakh au dat naștere la tensiuni, uneori puternice, cu mai mulți membri ai NATO, Turcia a ignorat toate avertismentele, testând sistemul S-400 în luna octombrie. Ironie, chiar pe avioane cumpărate din SUA.

„Poziția noastră a fost întotdeauna clară și nu s-a schimbat: un sistem S-400 operațional nu este compatibil cu angajamentele asumate de Turcia ca aliat al Statelor Unite și NATO”, a comentat atunci Pentagonul, avertizând Ankara cu „consecințe grave”, scrie Opex 360.

În același timp, în Congres, mai mulți aleși au făcut lobby pentru a aplica Turciei rigorile așa-numitei legi CAATSA (Countering America's Adversaries Through Sanctions Act), care vizează măsuri împotriva țărilor care au încheiat contracte cu industria rusă de armament.

Mai mult, legea finanțării Pentagonului, adoptată în ultimele zile, solicită administrației SUA să ia sancțiuni împotriva Ankarei în termen de 30 de zile de la promulgare.