Erdogan aruncă, din nou, toate punţile în aer în relația foarte tensionată cu Grecia, după recentele încercări de rezolvare a conflictului.

Recep Tayyip Erdogan a anunţat reîntoarcerea la politica „geografiei inimii”, la câteva zile după doborârea dronei turcești, echipată cu armament, de către avioane americane de luptă în spațiul aerian al Siriei, dar și după evoluțiile din Israel și din Gaza ca urmare a atacului terorist lansat de Hamas, scrie Kathimerini.

Erdogan se întoarce la antiamericanism

Există estimări că aceste evenimente încep să conducă Turcia din ce în ce mai mult spre vechea sa politică externă, cu elemente puternice de antiamericanism, dar și împotriva politicii Israelului în Orientul Mijlociu.

Analiştii politici relatează că potrivit unor evaluări ale Ankarei, evenimentele din ultimele săptămâni aduc o ocazie importantă pentru Turcia de a-şi extinde influenţa în Orientul Mijlociu.

„Noi, Turcia, suntem afectaţi în mod direct de evoluţiile din aceste teritorii cu care avem legături istorice, religioase, umanitare, geografice. Acolo unde există un masacru, încercăm să-l oprim, unde există o rană care sângerează, încercăm să o vindecăm. În acest mod privim noi evenimentele care se petrec în geografia inimii noastre”, a declarat președintele Turciei în discursul adresat membrilor fundației turce pentru tineret TUGVA.

Cum a ajuns Erdogan să susțină terorismul Hamas

Jurnaliștii turci cu care a vorbit Kathimerini consideră că nu este o coincidenţă opţiunea lui Recep Tayyip Erdogan de a se opune deciziei SUA de a trimite un portavion în Gaza, spunând: „Hei, America, de ce trimiți portavion acolo; Unde este America și unde este Marea Mediterană, Israelul și Gaza?”.

Președintele Turciei a acuzat direct SUA că „sprijină, echipează și antrenează toate organizațiile teroriste din regiune”, iar pe statul Israel l-a acuzat de „masacre”.

Cu doar câteva săptămâni în urmă, toți oficialii turci vorbeau despre reîncălzirea relațiilor cu SUA, despre evoluţii în problema achiziției de noi avioane F-16 și a modernizării celor deţinute deja de Turcia.

Erdogan însuși a vorbit despre posibilitatea unei vizite a lui Benjamin Netanyahu în Turcia și despre construcția unei conducte pentru a transporta gaz israelian în țara sa.

Problema kurdă poate arunca Turcia în tabăra islamiștilor radicali

Analiști experimentaţi subliniază că doborârea dronei a fost un punct de cotitură pentru Ankara, deoarece Washingtonul a arătat clar prin această acțiune că nu există nicio modalitate de a da înapoi în privința sprijinului pe care îl oferă forțelor kurde YPG din nordul Siriei și în ceea ce priveşte prezența forţelor americane acolo.

Turcia îi caracterizează pe membrii YPG drept teroriști, iar organizația respectivă drept o ramură a PKK. Crearea unei regiuni autonome kurde, înarmarea luptătorilor de acolo, este văzută drept o amenințare de importanţă vitală pentru Turcia.

În ceea ce privește atacul terorist împotriva Israelului, Ankara a menţinut în primele ore o poziție echilibrată între Hamas și Israel și toți oficialii au vorbit despre eforturile de a pune capăt conflictului armat, precum și despre eforturile de mediere.

Erdogan a vrut să înlocuiască SUA

Observatorii subliniază însă că din momentul în care au constatat poziția hotărâtă a Israelului, oficialii de la Ankara au început o tentativă de a-și asuma rolul de putere regională de nivelul Rusiei și Iranului cu scopul de a limita acțiunile Washingtonului în regiune.

Deniz Zeyrek, jurnalist al ziarului de opoziție Sozcu, a dezvăluit că liderii Hamas se află la Ankara și sunt în contact cu toate partidele politice din Turcia.

„Turcia poate convinge Hamas. Astăzi, toată conducerea Hamas atârnă de buzele lui Hakan Fidan. Uitaţi-vă la Ankara, există ambasada Al-Fatah care reprezintă guvernul oficial al Palestinei, dar există și reprezentanții Hamas, adică ai guvernului din Gaza. Ei îi vizitează pe toată lumea, toate partidele politice și le cer sprijinul”, a spus Zeyrek într-un interviu televizat.

Probleme în NATO

Doctrina exprimată de Erdogan cum că „lumea este mai mare decât cele cinci (mari puteri n.red.)” arată că probabil președintele Turciei consideră că acum este momentul potrivit pentru a schimba datele de pe tabla de șah din Orientul Mijlociu, dar și din întreaga lume în cooperare cu alte țări mari.

Toți analiștii și oficialii cu care am discutat cred că poziția administrației Erdogan va duce la o tergiversare semnificativă a aprobării de către Congresul SUA a modernizării și vânzării aeronavelor F-16 către Turcia, dar și în problema aprobării de către Parlamentul Turciei a aderării Suediei la NATO.

O chestiune care ar putea schimba climatul este posibilul rol de mediere pe care l-ar putea juca Turcia în eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas, întrucât menține canale de comunicare și o relație de încredere cu organizația palestiniană.

Însă această relație cu Hamas, după cum spun analiștii, este posibil să fi provocat o asemenea neîncredere în guvernul Netanyahu, încât să nu fie posibile nici reapropierea dintre cele două ţări şi nici reluarea propunerilor de construire a conductelor de gaz, cel puțin nu în viitorul apropiat.

(Traducerea: Carolina Ciulu, RADOR RADIO ROMÂNIA)