Recep Tayyip Erdogan, reales duminică preşedinte al Turciei, a depus sâmbătă jurământul la Ankara pentru un nou mandat de cinci ani şi va anunţa în acelaşi timp componenţa guvernului său.
Liderul turc, Recep Erdogan, care duminică a obţinut încă un mandat de cinci ani la conducerea ţării sale, în urma unui al doilea tur de scrutin, a depus jurământul.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a depus sâmbătă jurământul pentru al treilea mandat prezidenţial cu o durată de cinci ani, într-o ceremonie desfăşurată la parlamentul din Ankara.
Delegaţii din 70 de ţări, dintre care peste 30 sunt conduse de şefi de stat sau de guvern, se află la Ankara pentru a participa la reînvestirea preşedintelui Erdogan.
"În calitate de preşedinte, jur să apăr existenţa şi independenţa Statului, integritatea patriei, suveranitatea necondiţionată a naţiunii, statul de drept şi principiul unei republici laice", aşa cum a fost ea concepută de Ataturk, "părintele turcilor", a citit Erdogan din jurământ.
După încheierea ceremoniei de la Parlament, şeful statului turc se va reculege la mausoleul lui Mustafa Kemal Ataturk, iar apoi o a doua ceremonie, cea de învestire, se va desfăşura la palatul prezidenţial, unde va avea loc şi o defilare a cavaleriei şi va fi trasă o salvă de 101 de lovituri de tun.
Un număr de 21 de şefi de stat au venit la Ankara pentru a asista la acest eveniment, printre care se numără preşedintele bulgar Rumen Radev, preşedintele azer Ilham Aliev, preşedintele venezuelean Nicolas Maduro şi preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa.
Dintre şefi de guvern se remarcă prezenţa premierului ungar Viktor Orban, a celui armean Nikol Paşinian, precum şi a premierilor libian, Abdulhamid Dbeiba, şi a celui pakistanez Shehbaz Sharif.
Sunt de asemenea prezenţi şefi de stat din Balcani, respectiv din Muntenegru, Macedonia de Nord şi Kosovo, din ţările central-asiatice, Kazahstan, Uzbekistan, Kârgâzstan şi Turkmenistan, şi din mai multe state africane.
Erdogan a depus jurământul
Rusia este reprezentată de preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului, Viaceslav Volodin, şi China de vicepreşedintele comitetului permanent al Adunării Populare Naţionale, organul legislativ chinez, Ding Zhongli.
Este de asemenea prezent secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care va profita de ocazie pentru a avea o întrevedere cu Erdogan, pe care încearcă să-l convingă să ridice veto-ul faţă de aderarea Suediei la Alianţă.
După învestire, Erdogan, în prerogativele căruia intră şi conducerea guvernului, va prezenta în cursul serii componenţa noului executiv.
Deşi confruntat cu un context nefavorabil dat de inflaţia galopantă, cutremurul din februarie soldat cu peste 50.000 de morţi, erodarea la putere şi relaţiile tensionate cu Occidentul, care dorea o victorie a candidatului opoziţiei, Erdogan, politician islamist-conservator, a câştigat duminica trecută turul doi al alegerilor prezidenţiale, învingându-l pe social-democratul pro-occidental Kemal Kilicdaroglu.
La alegerile legislative desfăşurate pe 14 mai odată cu primul tur al prezidenţialelor, partidul său Justiţie şi Dezvoltare (AKP) şi-a păstrat majoritatea, deşi a pierdut mandate.