Deși au fost puse în surdină pentru o vreme, după cutremurul din Marea Egee care, la 30 octombrie, a îndoliat provincial turcă Izmir, tensiunile dintre Atena și Ankara nu au dispărut. Iar nava turcă de cercetare seismică Oruç Reis și-a continuat activitățile într-o zonă maritimă revendicată de Grecia.
Deja, în timpul verii, prezența acestei nave turcești, sub escortă militară, între Creta și Cipru, a dat naștere unei crize diplomatice între cele două țări. În timp ce Franța sprijină Grecia, Germania, în fruntea Uniunii Europene, a încercat medierea. Același lucru este valabil și pentru NATO, pentru care era important să se instituie un mecanism de „dezescaladare” pentru a evita o eroare de calcul doi dintre membrii săi, cu posibile consecințe militare.
Retragerea navei Oruc Reis, la mijlocul lunii septembrie, a făcut posibilă scăderea tensiunii. Dar această acalmie a fost de scurtă durată, în ciuda amenințării sancțiunilor emise de Uniunea Europeană împotriva Turciei, scrie Opex 360.
La 8 noiembrie, într-un interviu publicat de cotidianul Die Welt, ministrul grec de Externe, Nikos Dendias, a criticat atitudinea Berlinului în aceast dosar. „Din păcate, abordarea lejeră a Germaniei față de Turcia a eșuat. (…) Germanii au încercat să-i liniștească pe turci, dar nu a funcționat. Acest lucru este clar demonstrat de revenirea navei Oruc Reis”, a spus Dendias.
El a adăugat: „Acesta este motivul pentru care am propus Consiliului European să facă Turcia să înțeleagă că încălcările sale ale dreptului internațional vor avea consecințe”.
În plus, șeful diplomației elene a mers chiar mai departe cerând Berlinului să denunțe contractul care, semnat de ThyssenKrupp Marine Systems , prevede livrarea către Marina Turcă a șase submarine de tip 214T construite sub licență de un șantier naval turcesc. Dacă aceste nave sunt livrate, atunci „Turcia va avea din nou un avantaj față de Grecia”, a argumentat el.
„Grecia este amenințată de armele germane din mâinile turcilor”, a insistat Dendias. „Nu oferiți Turciei ceea ce i-ar permite să destabilizeze întreaga Mediterană de Est”, a cerut ministrul elen.
În aceste condiții și în timp ce relațiile dintre Paris și Ankara sunt la cele mai joase niveluri, mai ales după ultimele declarații ale președintelui turc Recep Tayyip Erdogan (care l-a trimis pe președintele francez Macron la un control psihiatric) forțele franceze continuă să-și arate prezența consolidată în Mediterana de est.
Și Marina franceză a desfășurat în zonă resurse puternice. Este vorba de trei fregate (numite „de prim rang”) și un avion de patrulare maritimă Atlantic 2, cu baza în insula Creta.
Forțele Aeriene și Spațiale au trimis (deocamdată) un avion radar E3F AWACS.
„Începând cu 6 noiembrie 2020, mai multe nave ale Marinei Naționale s-au alăturat în estul Mediteranei (MEDOR) pentru a constitui un „Surface action group” (SAG) cu misiunea „de a îmbunătăți evaluarea autonomă a situației, pentru a demonstra prezența clară a Franței în zonă, atașamentul ei față de respectul pentru libertatea de navigație și capacitatea sa de a interveni eficient în cazul unei încălcări a dreptului internațional ”, explică Statul Major al Forțelor Armate franceze.
În detaliu, această flotilă constă din fregata „invizibilă” (stealth) La Fayette, din fregata antisubmarin Latouche-Tréville, care tocmai a fost retrasă din operațiunea europeană Irini și fregata de apărare aeriană Forbin.
„Aceast detașament, care navighează în tandem sub comanda fregatei Forbin, permite în primul rând stabilirea situației tactice aeriene și maritime în acest vast teatru care are o importanță strategică”, subliniază armata franceză.
În ceea ce privesc avioanele Atlantique 2 și E3F AWACS, acestea au făcut posibilă „extinderea gamei de senzori” și astfel consolidarea „caracterizării activităților din zonă. Acțiunea lor este complementară elicopterelor de la bordul fregatei La Fayette și fregatei Forbin.
Foraje gaziere unilaterale, discurs marțial, desfășurare de nave militare: toate aceste demonstrații de forță ale lui Erdogan în estul Mediteranei sunt înrădăcinate într-o strategie denumită „patria albastră” care vizează stabilirea suveranității sale asupra zonelor disputate.
În timp ce zăcămintele gaziere din estul Mediteranei pun țările din regiune pe plita încinsă, agresivă, Turcia intenționează să ia partea leului.
Foto: Opex 360