“Şomaj masiv, prăbuşirea turismului, instabilitate monetară: „situaţia este extrem de proastă”, astfel descrie pe scurt situaţia economică a Turciei Atilla Yesilada, economist la think tankul GlobalSource Partners.

Economia este acum pe punctul de a intra din nou în recesiune, iar opţiunile preşedintelui Recep Tayyip Erdogan sunt limitate.

Preşedintele turc a dezvăluit în luna martie un plan de relansare şi a anunţat ridicarea treptată a restricţiilor în luna mai şi iunie pentru a revigora cea de-a 19-a putere economică globală care are un Produs Intern Brut (PIB) de 710 miliarde de dolari.

Economiştii prevăd, însă, o recesiune dureroasă, iar unii dintre ei vorbesc chiar şi de posibilitatea de a se recurge la Fondul Monetar Internaţional (FMI), o posibilitate pe care Erdogan a respins-o de la bun început.

Economia, dintr-un atuu într-un „călcâi al lui Ahile”

Chiar dacă numele preşedintelui Erdogan a fost pentru turci multă vreme sinonim cu prosperitatea, economia a devenit deja un „călcâi al lui Ahile”, subliniază Soner Cagaptay de la Washington Institute for Near East Policy, din cauza creşterii economice reduse (0,9% în 2019), a șomajului ridicat (13,6% în februarie) și a inflației cu două cifre (10,97% în aprilie).

Din cauza acestor cifre proaste, Erdogan a înregistrat o înfrângere răsunătoare la alegerile locale de anul trecut, pierzând Istanbulul şi Ankara.

„Nu sunt prevăzute alegeri în Turcia înainte de 2023, dar popularitatea lui scade şi ştie că va fi dificil (…) să ignore apelurile la alegerile anticipate, dacă economia eşuează”, spune Cagaptay.

Deşi Ankara paria pe o rată de creștere de 5% pentru 2020, FMI prognozează acum o contracţie a PIB-ului cu 5% şi o rată a șomajului la 17,2%.

Deprecierea lirei turcești cu aproximativ 15% față de dolar de la începutul acestui an arată îngrijorarea de pe piețele financiare.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE