La un sfert de secol după „divorţul” dintre Vilnius şi Uniunea Sovietică, arhitectul independenţei lituaniene, Vytautas Landsbergis, avertizează că, în prezent, „cartea imperială” jucată de preşedintele rus Vladimir Putin riscă să provoace noi războaie în Europa.

Într-un interviu pentru agenţia de presă franceză, Landsbergis evocă de asemenea amintirea unei Rusii diferite celei de pe vremea fostului preşedinte Boris Elţin. 'Epoca lui (Elţin) era una excepţională. Rusia nu vroia să fie un imperiu agresiv. Elţin a gestionat problema libertăţii noastre în favoarea noastră', a amintit Langsbergis, cu referire la preşedintele reformator rus din perioada 1991-1999.

Potrivit primului preşedinte al Lituaniei post-sovietice, 'lumea democratică nu a înţeles încă foarte bine schimbarea operată în 15 ani de regim Putin'. 'Începând din anul 2000, istoricii au trebuit să vorbească despre o nouă eră, denumită 'războaiele lui Putin', iar acest lucru este abia la început', avertizează politicianul în vârstă de 82 de ani.

Membră a UE şi NATO din 2004, Lituania marchează miercuri 25 de ani de când a devenit prima republică sovietică ce s-a declarat independentă, cu puţin timp înaintea vecinilor săi Estonia şi Letonia.

Republica disidentă a jucat un rol-cheie în destrămarea Uniunii Sovietice în decembrie 1991, proces pe care Vladimir Putin l-a descris ca fiind 'cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului al XX-lea'.

Acuzând preşedintele rus de faptul că ar urmări 'un program clar în vederea restabilirii erei sovietice', Landsbergis este de părere că anexarea Crimeii de către Rusia a fost un act premeditat.

Potrivit lui Landsbergis, este 'foarte probabil' ca Rusia să testeze NATO în ţările baltice cu o tactică de război hibrid, care nu va putea fi calificată ca atac ce ar justifica declanşarea apărării colective din partea Alianţei Atlanticului de Nord. 'Nimeni nu poate fi sigur că NATO va merge la război pentru ţările baltice', avertizează Vytautas Landsbergis, fost profesor de muzică.

În pofida unei prezenţe crescute a NATO în regiune, Alianţa ar trebui să facă mai mult pentru a descuraja Rusia, este de părere fostul preşedinte lituanian. 'Gesturile NATO pot crea iluzia că Alianţa este gata să-şi apere membrii. Însă politica lui Putin nu este făcută din gesturi. Este vorba de fapte şi de acţiuni', subliniază primul preşedinte al Lituaniei independente.

Putin 'râde deschis în faţa liderilor occidentali, care vorbesc, însă nu acţionează, în timp ce el acţionează', îşi exprimă regretul Landsbergis.

'Istoria lui Hitler revine. Atunci când nu opreşti agresorul, îi întăreşti apetitul şi elanul, îl încurajezi să acţioneze', a avertizat el.

Sovieticii au anexat cele trei republici baltice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Deportările în Siberia şi în Asia Centrală a sute de mii dintre locuitorii acestor republici au lăsat aici răni adânci. Ţările baltice au rămas sub tutela Moscovei până la venirea la putere, în 1985, a lui Mihai Gorbaciov, care a pierdut controlul asupra lor în iureşul reformelor economice şi politice.

Declaraţia de independenţă a Lituaniei, la 11 martie 1990, a luat prin surprindere nu doar Kremlinul, ci şi o serie de observatori occidentali, care doreau să-l vadă pe Gorbaciov păstrându-şi puterea. Adesea venerat de Vest, Gorbaciov nu era însă decât un 'depăşit', care încerca să 'menţină imperiul sovietic' şi responsabil de atacurile sângeroase ale forţelor sovietice, în 1991, subliniază Vytautas Landsbergis.

După cum aminteşte AFP, 14 civili au murit şi sute au fost răniţi atunci când unităţi sovietice au atacat sediul televiziunii lituaniene din Vilnius, în 13 ianuarie 1991, într-o tentativă eşuată de a înăbuşi mişcarea de independenţă.