Supravegherea digitală a populației pentru combaterea epidemiei de coronavirus ar trebui limitată ca timp și spațiu, au cerut joi peste 100 de grupuri pentru apărarea drepturilor omului.

Ele au avertizat guvernele lumii să nu utilizeze criza ca acoperire pentru un spionaj generalizat.

De la tehnologii de recunoaștere facială la urmărirea telefoanelor, guvernele apelează la tehnologie pentru a depista infecțiile și a supraveghea populația, pe fondul aplicării ordinelor de carantină, izolare la domiciliu și interzicere a circulației.

Însă, fără garanții potrivite, instrumentele folosite pentru a salva vieți ar putea afecta pe termen lung drepturile omului, arată într-un comunicat organizațiile societății civile, printre care Humans Rights Watch și Privacy International.

„O creștere a puterii de supraveghere a statelor, cum ar fi obținerea accesului la datele de localizare ale telefonului, constituie o amenințare la adresa intimității, libertății de expresie și a libertății de asociere”, afirmă organizațiile.

Peste 935.000 de persoane au fost infectate cu coronavirus și circa 47.000 au decedat din decembrie încoace, potrivit evidenței ținute de Reuters, ceea ce a determinat puterile politice să impună o serie de interdicții.

„Guvernele riscă să agraveze efectele negative produse de epidemie prin atingerile aduse vieții noastre private și demnității noastre”, spune Peter Micek, avocat al grupului pentru drepturile digitale Acces Now, citat de Reuters.

În jur de 24 de țări folosesc telecomunicațiilor pentru urmărirea și localizarea persoanelor, iar 14 folosesc aplicații pentru urmărirea și depistarea persoanelor cu care au intrat în contact cei infectați sau pentru supravegherea persoanelor aflate în carantină, afirmă Human Rights Watch.

China a introdus un sistem de trei culori, ca la semafoare, roșu, galben și verde, pentru a-i încadra pe indivizi, fiecare culoare conferind un anumit set de libertăți, respectiv interdicții.

Serviciul de anti-terorism al Israelului, temutul Shin Bet, are dreptul de a monitoriza datele sistemelor de localizare ale telefoanelor pentru a-i alerta pe cei care se apropie prea mult de persoanele infectate.

Aplicația TraceTogether permite autorităților din Singapore să-i identifice pe indivizii care au avut contacte cu persoane infecctate.

Pentru a garanta că aceste măsuri nu violează libertățile personale, ele ar trebui prevăzute în legi specifice, justificate de obiective legitime de sănătate publică și supuse unui control independent, care să beneficieze de amănunte clare privind modul de aplicare, susțin grupurile de apărare a drepturilor omului.

„Trecutul recent a arătat că guvernele ezită să renunțe la puterile de supraveghere temporare”, odată ce le-au primit, afirmă Rasha Abdul Rahim, director adjunct al diviziei tehnice a Amnesty International.

„Trebuie să avem grijă să nu intrăm ca niște somnambuli într-o stare de supraveghere extinsă și permanentă”, a precizat Rahim.

De asemenea, guvernele ar trebui să asigure ca toate informațiile personale colectate să fie depozitate în siguranță și că nu sunt folosite în scopuri comerciale sau în orice alte scopuri în afară de combaterea epidemiei, afirmă grupul.

La începutul acestei săptămâni, raportorul special al ONU pentru dreptul la intimitate a avertizat că unele țări riscă să derapeze spre autoritarism, dacă noile instrumente impuse de starea de urgență nu sunt supuse controlului independent.

„Epidemia de COVID-19 va avea un sfârșit. Trebuie să ne asigurăm că măsurile pe care guvernele le iau acum nu transformă această criză de sănătate într-o criză mondială a drepturilor omului”, a declarat Estelle Masse, analistă principală pentru politici a grupului Access Now.