Pe 26 martie, liderii UE, cu ocazia unui summit virtual ținut prin videoconferință, au fost incapabili să ajungă la un acord privind un răspuns economic coerent la criza coronavirusului.

Cu o zi înainte, nouă țări din Zona Euro – Belgia, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Portugalia, Slovenia și Spania – au cerut un instrument de împrumut comun, numit „coronabonduri”, pentru a reduce daunele provocate de epidemie.

„Cu toții avem de înfruntat un șoc simetric extern, pentru care nici o țară nu poartă responsabilitatea, dar ale cărui consecințe negative le suportă toate.”, arătau aceste țări într-un comunicat.

Austria, Finlanda, Germania și Olanda, numite „cvartetul de zgârciți”, au respins ideea unei îndatorări comune pentru a finanța revenirea economică în Europa de Sud.

Premierul olandez Mark Rutte a declarat că o emisiune comună de coronabonduri ar fi ca o „traversare a Rubiconului”, deoarece ea ar transforma Zona Euro într-o „uniune de transfer”, de o  manieră care nu a fost prevăzut de Tratatul de la Maastricht.

„Nu există nici un fel de condiții în care mi-aș putea schimba decizia”, a spus Rutte.

Ministrul olandez de Finanțe, Wopke Hoekstra, a avertizat într-o scrisoare către parlament, că bondurile corona ar reprezenta un „risc moral”, deoarece ar descuraja reforma economică într-o Europă de Sud ciuruită de datorii.

El a făcut apel și la Uniunea Europeană să verifice motivele pentru care Italia sau Spania nu au procedat la reforme economice adecvate în timpul crizei financiare din 2008.

Un diplomat european citat de ziarul olandez De Volkskrant a calificat afirmațiile lui Hoekstra drept o „insultă gravă” la adresa Europei de Sud.

Un alt diplomat a declarat că aceste comentarii erau un „deget mijlociu olandez arătat Sudului”.

PAGINA ANTERIOARA CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE