Președintele francez Emmanuel Macron se întâlnește marți cu cancelarul german Olaf Scholz, în ultima zi a vizitei sale de stat în Germania, pentru a discuta despre subiectele controversate - sprijinul pentru Ucraina și consolidarea Uniunii Europene (UE) - dincolo de dezacordurile existente, după alegerile europene și ascensiunea extremei drepte, relatează AFP.
Emmanuel Macron și Olaf Scholz, discuții despre Ucraina și UE
„Un vânt rău bate în Europa. Treziți-vă!”, a declarat Emmanuel Macron luni seară în fața a câteva mii de tineri la Dresda (estul Germaniei), cu mai puțin de două săptămâni înaintea alegerilor europene, făcând referire la ascensiunea extremei drepte și ofensiva rusă în Ucraina.
Marți dimineața, el va primi Premiul Internațional al Păcii Westfalia la Münster (vestul Germaniei), ca recunoaștere a angajamentului său european.
Acest premiu trebuia să-i fie înmânat în iulie 2023, însă vizita de stat a fost reprogramată pentru mai 2024 din cauza revoltelor urbane din Franța.
Cu această ocazie, Emmanuel Macron va susține un discurs în prezența omologului său german, Frank-Walter Steinmeier, și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Premiul i-a fost acordat inițial pentru dialogul cu președintele rus Vladimir Putin, având ca scop inițial prevenirea și ulterior oprirea ofensivei Rusiei în Ucraina în 2022.
Între timp, Emmanuel Macron a întrerupt orice contact cu liderul de la Kremlin, pe fondul continuării "operațiunii militare speciale" și avansării forțelor ruse pe teren.
Emmanuel Macron, vizită de stat în Germania. Sursa Foto: Arhiva EVZ
Emmanuel Macron: „Pacea nu înseamnă capitularea Ucrainei”
”Pacea nu înseamnă capitularea Ucrainei. Pacea este cea pe care o vor alege ucrainenii”, a subliniat el în Germania, adresându-se Rusiei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat într-un turneu în UE, a solicitat Occidentului "să utilizeze toate mijloacele" pentru a constrânge Rusia să ajungă la pace.
Această vizită de stat, marcată de omagii și semne de unitate și prietenie, se încheie la Münster. Este urmată de o întâlnire a Consiliului francezo-german al Miniștrilor, care va avea loc marți seara la Meseberg, în apropiere de Berlin, cu participarea lui Olaf Scholz.
Kievul a solicitat, într-o declarație lansată luni, achiziționarea de sisteme de apărare antiaeriană pentru interceptarea a mii de bombe ghidate lansate lunar de Rusia în Ucraina.**
Kievul a reiterat nevoia urgentă de sisteme de apărare antiaeriană pentru a contracara amenințarea constantă a bombardamentelor din partea Rusiei. Această solicitare evidențiază amploarea și frecvența atacurilor și necesitatea unei răspunsuri eficiente pentru protejarea populației și infrastructurii ucrainene.
Germania, care a anunțat în aprilie că va trimite un sistem suplimentar de tip PATRIOT, își exercită influența asupra europenilor pentru a-i încuraja să urmeze exemplul său. Ucraina, aflată în dificultate pe fronturile de est și nord-est, a cerut de mai multe luni atacarea pozițiilor și bazelor aeriene rusești din teritoriul Rusiei cu armamentul furnizat de către Occident.
Cu toate acestea, atât americanii, cât și europenii, au respins până în prezent această opțiune, din teama unei escaladări care ar putea avantaja forțele Kremlinului.
Olaf Scholz refuză să livreze Kievului rachete cu rază lungă de acţiune
În contrast cu Statele Unite, Franța și Regatul Unit, Germania condusă de Olaf Scholz refuză să furnizeze Kievului rachete cu rază lungă de acțiune, de până la 500 de kilometri, precum cele de tip Taurus.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, crede că a sosit momentul să se reevalueze aceste restricții impuse Ucrainei, care îi leagă "mâinile la spate".
La Kiev, autoritățile militare - care inițial au anunțat apropiata sosire în Ucraina a unor instructori militari francezi - au afirmat luni că situația este în curs de analiză, însă decizia finală nu a fost încă luată.
Emmanuel Macron a stârnit disensiunea unor parteneri europeni, inclusiv Germania, prin faptul că nu a exclus trimiterea unor militari francezi în Ucraina.
El este deschis să analizeze utilitatea unui "scut antirachetă" propus de cancelarul german Olaf Scholz, dar are îndoieli că acesta ar oferi o "protecție completă" împotriva Rusiei și susține necesitatea unei reflecții strategice care să includă "disuasiunea nucleară".
În ceea ce privește viitorul UE, cancelarul german a adoptat înaintea vizitei de stat diagnosticul președintelui francez, care consideră că "Europa este muritoare".
Un indicator al determinării de a acționa, cei doi lideri au scris un editorial în cotidianul Financial Times, în care îndeamnă la o reevaluare a strategiei economice a continentului pentru a-i asigura viitorul.
Este vorba de a nu vedea pădurea din cauza unui copac? Dezacordurile persistă în ceea ce privește împrumuturile pentru statele europene, susținute de Paris, pentru a accelera tranziția către energiile verzi și digitale, sau în legătură cu rolul energiei nucleare în UE.