Mișcarea „vestelor galbene” se află la al patrulea week-end și nu dă semne căîși pierde suflul. Sâmbătă, numărul manifestanților în toată Franța fost sensibil egal cu cel din urmă cu o săptămâna, adică în jur de 130.000.

Nu este o manifestație în sine numeroasă, în Franța mișcările importante ajung până la un million de persoane, este însă extrem de violentă și refractară. Este adevărat că „spărgătorii” („ casseurs” se infiltrează de fiecare dată, urmați de hoți care fie vor să se bată în parte cu poliția, fie să jefuiască magazinele întâlnite în cale, dar printre aceștia se află din ce în ce mai multe „veste galbene” radicaliza- te, atrase de anarhism și violență.

O altă caracteristică a acestei mișcări este eterogenitatea. O mișcare născută haotic, neorganizată și pentru care nu există lideri aleși, ci doar autodesemnați.

Guvernul nu are, practic, cu cine să negocieze. Revendicările au evoluat și ele de la cererea de a suprima creșterea taxelor sau revalorizarea salariului minim, până la demisia președintelui Macron. Încă de la început, partidele de opoziție au încercat să profite de situație. Republicanii (dreaptă clasică) au făcut rapid un pas înapoi în momentul în care manifestațiile au devenit violente și în mod evident anarhice.

Nu este cazul extremei drepte (Marine Le Pen) și a extre- mei stângi (Jean -Luc Melenchon), acesta din urmă foarte apropiat de mișcarea revendicativă și de ideile ei. Analiștii apre ciază că este un „al treilea tur al alegerilor prezidențiale” pe care Melenchon, dup ce a pierdut la urne, încearcă să le câștige în stradă, Strategia lui Macron, după câteva declarații nefericite, este tăcerea, pentru a evită să toarne gaz pe foc și a avea o viziune de ansamblu a situației.

Elysée anunța că președintele se va exprima la începutul săptămânii viitoare.

Întrebarea este: va renunța Macron la programul de reforme? Se va mulțumi strada cu atât? Cine va plăti factura pagubelor de mai multe miliarde de euro după 4 săptămâni de proteste?

Deși nu este evocată, sacrificarea premierului Edouard Philippe este pe masă.

În mecanismele celei de-a 5 -a Republici franceze, președintele este șeful, primul ministru siguranța care poate sări în orice moment.

Revenind la manifestațiile de sâmbătă, ceea ce impresionează este numărul de rețineri operate de poliție: peste 1.700 de interpelări, peste 800 de arestări cu deferirea imediată în fața judecătorilor care au lucrat non-stop în acest week-end. Serviciile secrete i-au depistat în ultima săptămână pe organizatorii violențelor. Multe persoane care au venit la manifestație au fost ridicate preventiv în urma unor controale, adică cei care purtau asupra lor obiecte care pot fi fo losite la atac: pietre, ciocane, târnăcoape, bile de metal.

Consemnele date poliției și jandarmeriei au fost în mod evident diferite de cele din săptămânile precedente când li s-a cerut să nu intervină, ci doar să riposteze. De această dată, consemnul a fost: intervenție, mobilitate, interpelare. Strategia a dat rezultate.

Inițiatorul mișcării vestelor galbene, care a afirmat într-un platou de televiziune că „dacă ajungem la Elysée, intrăm peste ei”, face obiectul unei anchete de poliție pentru incitare la violență.