Ceea ce a pornit ca proteste legitime de natură socială ale transportatorilor și păturilor sărace, dependente de transportul cu mașinile – din cauza scumpirii carburanților prin suprataxe de natură ecologică, făcute să elimine mașinile pe benzină și motorină și favorizând autovehiculele electrice – s-a transformat în Franța într-o puternică mișcare de protest și contestare politică împotriva politicilor europene și a celor de combatere a încălzirii globale, sub imperiul partidelor eurosceptice și anti-europene din Franța, de stânga și de dreapta, deopotrivă, partide care-l contestă violent pe Emmanuel Macron.

Poliţia din Paris a folosit gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe manifestanţii care demonstrează pentru a două săptămână consecutiv. Ciocniri violente au avut loc între „vestele galbene” şi poliţişti pe Bulevardul Champs Elysees, după ce manifestanţii au rupt un cordon de securitate. Ei au încercat să ia cu asalt reședința Președintelui Franței.

Dacă sâmbăta trecută erau 290.000, în peste 2.000 de locuri, pentru a protesta faţă de politica economică a Guvernului condus de Edouard Philippe, în weekendul acesta mişcare polimorfă şi fără un lider identificat a fost mai puțin bine reprezentată, chiar dacă mai violentă. Ea a fost iniţiată de membri ai societăţii civile, care au îndemnat pe reţele de socializare la acţiuni contra creşterii preţului carburanţilor.

Însă cum prețul barilului de petrol e în scădere dramatică în ultima perioadă, prăbușindu-se cu 30% și înghițind suprataxa guvernului, de aceea motivele nemulţumirii s-au extins și s-au schimbat, mergând către o denunţare mai globală a politicii Guvernului în domeniul taxării şi scăderii puterii de cumpărare. Au apărut apeluri de tip anarhist pentru blocarea Parisului, pe 24 noiembrie, impulsul fiind dat de mesajele amplu preluate şi răspândite pe Facebook.

După datele Ministerului de Interne, sâmbătă au fost în stradă106.000 de protestatari sâmbătă în întreaga Franță, inclusiv în teritorii precum insula Reunion din Oceanul Indian. Protestatarii au dat foc la ce au găsit în stradă, s-au bătut cu poliția care a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă. 130 de persoane au fost arestate, dintre care 42 la Paris. Doi ofițeri de poliție și 6 protestatari au fost răniți și au primit îngrijiri medicale în spital.

Președintele francez Emmanuel Macron a condamnat protestatarii care au blocat sâmbătă centrul Parisului și care s-au bătut cu polițiștii, mulțimea fiind infiltrată de reprezentanții extremei stângi și extremei drepte care au folosit momentul pentru a-și energiza electoratele prin contestarea guvernării. Cei violenți au lovit deopotrivă forțele de ordine și pe cetățenii care protestau pașnic pentru a determina reacții dure și bătăi care să se lase cu sânge. Cei în cauză au tratat protestul ca fiind unul ce anunță și prefigurează un război civil.

Poliția franceză a mobilizat 3000 de polițiști care au îngrădit perimetrul în care se aflau, la Paris, cei 8000 de protestatari, pe bulevardul Champs Elisees care leagă Arcul de Triumf de Piața Concorde, locul predilect unde defilează trupele franceze de Ziua Națională a Franței. Ministrul de Interne francez, Christophe Castaner, a insistat că „dreptul de a protesta este garantat, dar nu poate să meargă dincolo de respectarea legilor fundamentale, siguranța și securitatea cetățenilor. Nu există libertate fără ordine publică”, a insistat el.

De fapt, protestul a migrat lejer în zona politică ce contesta taxele și politica de mediu a lui Macron, o politică de continuitate care accentua abordările lui Francois Hollande, în timp ce sunt atacate în plan mai larg impozitele și taxele introduse de Macron. Atacul vine principial din stânga, de la contestatarii ce resping taxele, dar și de extrema dreaptă, anti-europeană, eurosceptică și conservatoare, care contest preocupările pentru încălzirea globală.

Totuși mișcările de protest din Franța sunt în pierdere de viteză prin expunerea cauzei nepotrivite îmbrățișate – prețurile la benzină și motorină – în contextul unor programe serioase de compensare ale Guvernului și sprijin pentru familiile defavorizate. În plus, cum prețurile mondiale au scăzut, protestul nu-și mai avea locul în ultimele două săptămâni, de unde nevoia de a inventa altă temă, iar expunerea politică anti-Macron și împotriva partidului său de centru En Marche! , ca și violențele de stradă ce au implicat militanții extremei drepte, cu precădere, au redus legitimitatea și credibilitatea acțiunilor de protest.

 

Te-ar putea interesa și: