Emma Goldman s-a născut la 27 iunie 1869 la Kovno în Lituania, pe atunci în Imperiul Rus. În anul 1886, a ajuns în SUA, unde s-a alăturat cercurilor muncitorești, propovăduind idei egalitariste, pacifiste și chiar de răsturnare a ordinii, fiind considerată o fondatoare a anarhismului. Muncitorii, mai ales afro-americanii, lucrătorii italieni și maghiari au aderat la ideile sale.

Așa se face că ea avea să intre, cumva, în viața socială a unui anarhist italian și a unuia polonez, Gaetano Bresci și Leon Csolgosz.

Italia reușise, sub regele Victor Emanuel al II-lea, să își realizeze unitatea națională. Succesorul său, regele Umberto I a încercat să câștige pentru Italia statutul de mare putere. Totuși, ritmul dezvoltătrii economice nu corespundea ambițiilor politicienilor italieni, astfel că foarte mulți italieni își căutau norocul peste mări.

Unul dintre aceștia, a fost Gaetano Bresci, născut în Toscana, la Prato, în 1869.

Un tânăr dotat intelectual, a intrat de tânăr în cercurile politice anarhiste. În 1892, a fost închis 15 zile, apoi a intrat în evidențe ca anarhist periculos, fapt ce i-a atras exilul la Lampedusa, în 1895.

După reabilitarea sa, Gaetano Bresci a plecat în Statele Unite ale Americii, unde s-a angajat ca țesător, în Patterson, New Jersey, în 1898.  Aici s-a căsătorit și a avut un copil.

Întâlnirea lui Gaetano Bresci cu Emma Goldman

Familist convins, el încercase să economisească bani pentru a susține revista ”La Questione Sociale”, în limba italiană, al cărei membru fondator era și care era o publicație anarhistă.

A fost unul dintre cei mai pricepuți țesători, apreciat de patronat, însă remunerat destul de puțin.

El a reușit să îi atragă atenția celebrei anarhiste Emma Goldman, care nota în Memoriile sale că el reușise chiar să împrumute publicația cu o sumă importantă de 150 dolari, o sumă destul de mare, dat fiindcă salariul său era de 15 dolari pe săptămână, din care trebuia să asigure traiul familiei. Evident, discursurile ei l-au motivat să continue să susțină anarhismul.

Gaetoano Bresci urmărea știrile din patria mamă, aduse de imigranții ce continuau să vină în America. În 1898, creșterea masivă a prețului pâinii a dus la ciocniri violente ale protestatarilor, orășeni săraci și muncitori săraci cu armata.

Regele Umberto I a ordonat generalului Bava-Beccaris să reprime violent manifestațiile de la Milano, puternic centru industrial italian.  Gaetano Bresci a fost foarte nemulțumit să afle că regele l-a decorat pe generalul Bava-Beccaris pentru „apărarea casei regale ” și a decis să se răzbune.

Asasinarea lui Umberto I

A reușit să își recupereze cei 150 dolari pe care îi împrumutase publicației (Emma notează în Memorii că a rămas cumva surprinsă de graba cu care și-a cerut banii înapoi, semn că avea de gând să întreprindă ceva) și cu alți bani economisiți, a decis să revină în Italia, cu gândul de a se răzbuna pe regele Umberto. Acesta, în cursul anului 1900, decisese să efectueze o vizită la Monza.

Gaetano Bresci și-a cumpărat un revolver american (calibrul 32 cu 5 focuri) și a așteptat la 29 iulie 1900, ca pe străzile Monzei, să treacă suita regală.

Când trăsura a ajuns în dreptul său, a tras patru focuri, înspre rege, nimerindu-l de trei ori, al patrulea glonț fiind găsit de anchetatori în trăsură. Gaetano Bresci a fost prins și întemnițat.

Din 1889, Italia abolise pedeapsa cu moartea, deci Bresci putea fi condamnat cel mult la pedeapsa cu detenția pe viață.

El a fost apărat de un cunoscut avocat anarhist, Francesco Merlino, primind sentința de condamnare pe viață, la Milano, în data de 29 august 1900.

A început să își execute pedeapsa pe Insula Santo Stefano, lângă Ventotene, un loc destinat mai mult anarhiștilor.

La 22 mai 1901 a fost găsit mort în celulă, probabil ucis de gardieni, deși oficial verdictul a fost cel al sinuciderii.

Emma Goldman și Leon Csolgosz

Un an mai târziu, un alt anarhist din anturajul Emmei Goldman, Leon Csolgosz, în 1901, avea să comită un alt atentat, de data aceasta a unui președinte american.

După asasinarea lui Abraham Lincoln și a lui James Abram Garfield,  un alt președinte american asasinat a fost William McKinley.

Asasinul său, Leon Csolgosz a fost inspirat de discursurile anrahistei Emma Goldman.

Tânărul Csolgosz, născut la 5 mai 1873, la Detroit, într-o familie polono-americană, a avut mereu o sănătate șubredă și nu și-a găsit de lucru în fabricile americane.

Tot în anul 1898, a aderat la grupurile anarhiste.

După multe eșecuri personale, a ajuns să creadă că sistemul american este dominat de injustiție și că toată vuna aparține președintelui Statelor Unite.

De aceea, s-a retras în solitudine, citind lucrări anarhiste și socialiste.

Se pare că întâlnirea din mai 1901 de la Celevland, cu Emma Goldman i-a declanșat mecanismul deciziei de a-l asasina pe președintele american.

Asasinarea lui William McKinley

El a considerat că, asasinându-l pe acesta, va contribui la progresul cauzei anarhiste. Aflat la Expoziția Pan-Americană, din Buffalo, New York, anarhistul l-a împușcat pe președinte în data de 6 septembrie 1901.

Președintele a murit din cauza complicațiilor, la 14 septembrie 1901. Leon Csolgosz a fost judecat, condamnat și executat pe scaunul electric la 29 octombrie 1901.

La 48 de ani, înainte de Revoluția din 1917, Emma Goldman a ajuns în Rusia, după ce a fost expulzată din SUA. Deși aici multe din ideile pe care ea le promovase peste Ocean se puneau în practică, nu a acceptat teroarea comunistă și a reușit să plece și din URSS, socotită un rai pentru comuniștii europeni și pentru unii anarhiști.

A ajuns în Marea Britanie, primind cetățenia în 1925, apoi în Franța, unde  a început să își scrie atât Memoriile cât și impresiile avute despre Războiul Civil din Spania.

Viața de peste Ocean a făcut-o să își dorească plecarea din conservatoarea Europă, reușind, grație actelor britanice să ajungă în Canada, la Toronto, unde  a decedat la 14 mai 1940.

Cunoștințele și adepții ei au reușit să îi ducă trupul neîsuflețit în SUA, unde  celebra anarhistă fost înmormântată în statul Illinois.