București. Elena Lasconi acuză lipsa de reacție a autorităților românești după discursul lui Viktor Orban. De câțiva ani, premierul Ungariei folosește Universitatea de Vară de la Tușnad pentru a-și promova opiniile iliberale, anti-europene și pro-Putin.
Președinta USR a declarat că s-ar fi bucurat dacă Preşedinţia, Guvernul şi MAE ar fi reacţionat la declaraţiile lui Orban. Este inadmisibil, a spus ea, ca România să fie folosită ca platformă pentru lansarea mesajelor anti-europene și de promovare a lui Vladimir Putin.
Elena Lasconi acuzații la adresa autorităților române
Discursul lui Viktor Orban din România, de la Băile Tușnad, a generat reacții în Polonia. La București, oficialii români nu au avut nici o reacție la declarațiile premierului maghiar. Oficialii de la Varșovia i-au sugerat lui Orban să renunțe să intre în uniune cu Rusia. Declarația vine după ce Orban s-a arătat nemulțumit de întărirea militară a Poloniei, la granița cu Rusia și aliatul acesteia Belarus.
Elena Lasconi a declarat că este inadmisibil ca un politician iliberal să folosească România ca platformă pentru mesajele pro-Rusia şi pro-Putin. Potrivit spuselor sale, este la fel de inadmisibil că liderii români nu critică derapajele premierului maghiar. Nu este normal ca acesta să spună, de la Tușnad că NATO și UE sunt de vină pentru invazia Rusiei în Ucraina.
Ea a declarat că în trecut, MAE îi făcea recomandări lui Viktor Orban şi-i cerea să evite anumite subiecte controversate. De această dată nu s-a mai întâmplat.
„Administraţia Ciolacu era obligată să-i ceară lui Orban să respecte România şi politica externă asumată de noi. Nu a făcut asta, ba chiar şeful Guvernului a ajuns să se gudure pe lângă Viktor Orban”, a arătat Elena Lascoi pe Facebook.
USR denunță apropierea suspectă dintre Ciolacu și Orban
Elena Lasconi a denunțat apropierea dintre Marcel Ciolacu și Viktor Orban. Ea face referire la o fotografie postată de cei doi pe rețelele sociale. Imaginea era însoțită de un mesaj sugestiv: „începutul unei frumoase prietenii”. Anul trecut, la Tușnad, Orban a ironizat guvernul român care i-a recomandat nu atingă subiecte sensibile.
Iar „înțepăturile amicale” din 2023, par să fi dat rezultate. Anul acesta guvernul de la București nu a mai îndrăznit să-i facă recomandări. Mai mult, atitudinea politicianului maghiar nu l-a deranjat pe Ciolacu, care l-a invitat la un dejun amical, departe de ochii lumii.
„Administraţia Ciolacu era obligată să-i ceară lui Orban să respecte România şi politica externă asumată de noi. Nu a făcut asta, ba chiar şeful Guvernului a ajuns să se gudure pe lângă Viktor Orban. Poate mai ţineţi minte cum se lăuda Ciolacu anul trecut cu «începutul unei frumoase prietenii» după o vizită privată a lui Orban, dar anunţată într-un comunicat oficial al Guvernului României.
N-am ştiut nici atunci la ce ne-a folosit strângerea de mână Orban-Ciolacu, nu ştim nici azi de ce omul care ne conduce Executivul nu e în stare să taxeze răspicat derapajele lui Viktor Orban. Poate că Ciolacu doar colecţionează fotografii, indiferent cât costă ele politica externă a României”, a afirmat Elena Lasconi.
Elena Lasconi nemulțumită de lipsa reacțiilor de la București
Preşedinta USR a mai spus că Marcel Ciolacu își dorește președinția României, însă, precum Klaus Iohannis, preferă să plece în concediu când trebuie să protejeze interesele țării. Elena Lasconi mai spune că atât Marcel Ciolacu cât și Klaus Iohannis sunt politicieni leneși și indiferenți, iar acest lucru are consecințe asupra imaginii României.
„Sunt sigură că în instituţiile statului român sunt numeroşi profesionişti. Din păcate, lenea şi nepăsarea unor politicieni precum Iohannis şi Ciolacu fac ca România să nu fie reprezentată aşa cum merităm cu toţii”, a mai spus Elena Lasconi.
De la Tușnad, cu acordul tacit al autorităților de la București, Viktor Orban a afirmat că Rusia este un stat „hiper-rațional”, în vreme ce Occidentul devine tot mai irațional. El a afirmat că Ucraina nu va deveni membră a UE, sau a NATO. Noile atacuri ale lui Viktor Orban la adresa Uniunii Europene, din care face parte și România nu-l deranjează pe Marcel Ciolacu. Acesta a ridicat din umeri când a fost întrebat despre discurs.
„Treaba dânsului. A spus ceva de România? Aţi vrut să îi interzic să vină pe teritoriul României. Acelaşi lucru mi se pare că l-a spus şi de la Bruxelles, şi de la Budapesta. Nu e treaba mea. Nu am avut discuţii... Eu am vorbit lucruri concrete în ceea ce priveşte relaţia economică. Şi am văzut că s-a raportat la relaţia economică. Iertaţi-mă, este al treilea stat, este al treilea partener al României din interiorul Uniunii Europene, Ungaria. Ăsta este adevărul”, a declarat Marcel Ciolacu.
Polonia reacționează la discursul lui Orban
Dacă reprezentanții puterii de la București nu sunt deranjați de derapajele anti-europene și pro-Putin ale lui Viktor Orban, lucrurile se văd altfel din Varșovia. După ce premierul maghiar a criticat ambiţiile geopolitice ale Poloniei şi a acuzat-o de ipocrizie, diplomații de la Varșovia au luat atitudine.
Viktor Orban este nemulțumit că Grupul de la Vișegrad, prin intermediul căruia spera să influențeze deciziile UE, nu mai funcționează. Înființat de Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria, Grupul de la Vișegrad a avut un rol important la Bruxelles. După izbucnirea războiului din Ucraina, și poziționarea Ungariei de partea Rusiei, ceilalți membri au luat distanță.
Premierul maghiar acuză Polonia că vrea să schimbe echilibrul european promovând o nouă configurație. Aceasta ar fi constituită pe axa Londra, Varşovia, Kiev, statele baltice şi Scandinavia. El s-a arătat nemulțumit de slăbirea poziției Grupului, a treia forță din UE după Franța și Germania. Declarațiile sale, de la Tușnad, au fost taxate de la Varșovia.
„Nu prea înţeleg de ce Ungaria mai vrea să rămână membră a unor organizaţii care îi displac atât de mult şi care se presupune că o tratează rău. De ce nu formează el (Orban) o uniune cu Putin şi cu unele state autoritare de acest tip? Principiul de bază este că, dacă nu vrei să fii membru al unui club, te poţi retrage oricând. Este cu siguranţă o politică antieuropeană, antiucraineană şi antipoloneză în acest moment”, a declarat ministrul adjunct de externe al Poloniei, Władysław Teofil Bartoszewski.