Elan Schwartzenberg se folosește de artificiul citării pentru a ataca la CEDO mandatul de arestare

Afaceristul Elan Schwartzenberg a atacat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) mandatul de arestare emis anul trecut pe numele său, pe motiv că n-ar fi fost citat corect în afara țării.

Autoritățile din România susțin însă exact contrariul: procedurile au fost respectate, o comisie rogatorie a fost inițiată, până și tatăl inculpatului a fost înștiințat.

Schwartzenberg susține în plângerea înregistrată la CEDO, în martie 2017, că n-a fost citat corect în orașul Netanya din Israel, locul în care spune că s-a stabilit de aproape cinci ani, potrivit Riseproject.ro. 

Afaceristul susține că n-a fost citat corect în afara țării, acolo unde a plecat și nu s-a mai întors, deși avea un mandat de arestare pe numele său.

Gabriel Cotabiță a murit la 69 de ani. Dan Bittman: Un solist uriaș, cu un timbru unic. Update

Zborul la Nisa. Subiectul falsificării documentelor aviatice zguduie finalul campaniei electorale. Probleme majore de GDPR

Schwartzenberg este personaj-cheie într-un amplu dosar de corupție. În mai 2016, procurorii anticorupție au cerut arestarea lui, în lipsă, acuzându-l că a fost intermediarul unei mite de 175 de mii de euro, mai notează sursa citată.

Banii, susțin procurorii, au ajuns în 2011 la Radu Mazăre, primarul Constanței la acel moment. Îi plătise însă israelianul Avraham Morgenstern, reprezentantul unei companii de construcții. Miza era mare: firma de construcții participa la o licitație de peste 10 milioane de euro, organizată de o regie din subordinea Primăriei Constanța.

În final, mai susțin procurorii, mita a fost mascată printr-o companie offshore, controlată de Schwartzenber, și a ajuns în două conturi nedeclarate din Israel. Unul era al fostului primar, iar celălalt al fratelui său, Alexandru Mazăre, încă parlamentar în 2011. Ambii au fost acuzați pentru corupție și fals în declarații.