„Politica externă nu se oprește niciodată”, a avertizat, în urmă cu câteva zile, șeful diplomației europene, Josep Borrell.
Nu a făcut-o nici în această vară, deosebit de intensă și plină pe scena internațională, cu tensiuni crescânde la porțile Europei: lovitură de stat în Mali, alegeri prezidențiale în Belarus - al căror rezultat nu este recunoscut de UE -, tensiuni în estul Mediteranei între Grecia și Cipru cu Turcia, din cauza prospecţiunilor de gaze și a delimitării zonelor economice maritime exclusive, și cu tentativa de asasinare a opozantului rus Aleksei Navalnîi și rolul Rusiei, care i-au ținut ocupaţi pe reprezentantul european și pe miniștrii de Externe ai UE și care prefigurează o toamnă foarte aglomerată.
Unele dintre aceste subiecte vor fi în centrul summitului extraordinar pe care îl vor avea șefii de stat și de guvern ai UE pe 24 și 25 septembrie la Bruxelles - al doilea summit faţă în faţă din capitala belgiană de la izbucnirea Covid-19. Această întâlnire este şi o ocazie de aur pentru a defini la cel mai înalt nivel politic rolul UE în fața represiunii din Belarus sau pentru a găsi soluții pentru provocarea Ankarei din Marea Egee, care continuă să tensioneze UE și NATO.
„Nu putem schimba marile tendințe mondiale, dar putem schimba modul în care răspundem la ele. În procesul nostru decizional, fiecare țară poate bloca în final orice poziție sau acțiune a UE. Aceasta este o putere negativă. Dacă fiecare stat rămâne pe poziţiile sale și speră ca restul grupului să îmbrăţişeze punctele sale de vedere, atunci nu acesta este modul care ne ajută să modelăm lumea sau să stabilim agenda”, a susținut Borrell cu câteva zile în urmă, înainte de răspunsul european ezitant şi în faţa dificultăților cu care se confruntă UE pentru a oferi un răspuns rapid, clar și consistent.
Pe lângă conflictele învecinate, UE nu va pierde din vedere în această toamnă alegerile prezidențiale din Statele Unite, programate pe 3 noiembrie, care vor determina dacă miliardarul Donald Trump va rămâne la Casa Albă sau va fi înlocuit de democratul Joe Biden.
O alegere capitală pentru viitorul ambelor blocuri și mai ales pentru relația comercială dintre Cei 27 și Casa Albă, ostatică până acum urcușurilor și coborâșurilor republicanului care, în timpul mandatului său, a paralizat Organizația Mondială a Comerțului și a abandonat trei acorduri internaționale: pactul nuclear cu Iranul, tratatul Cer Deschis și acordul cu Rusia privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune.
Traducerea: Rodezia Costea, RADOR
Recomandările noastre
