După ce, timp de două decenii, al-Qaida a denunţat dictaturile din lumea arabă, pe care le-a asemuit cu marionetele Occidentului, şi a chemat musulmanii la răzvrătire împotriva acestor "necredincioşi", gruparea islamistă nu a apucat să joace, în final, absolut niciun rol în revoltele care su răsturnat regimurile totalitare din Orient.

Mai mult, două dintre elementele de bază ale doctrinei grupării militante – utilizarea violenţei excesive şi fanatismul religios – nu s-au regăsit printre factorii determinanţi ai mişcărilor de stradă din Tunisia şi Egipt unde demonstranţii au folosit violenţa în mod defensiv şi au îmbrăţişat democraţia, o anatemă pentru al-Qaida şi adepţii săi.

Mai multe întrebări se nasc în aceste împrejurări. Ce se va întâmpla cu al-Qaida? Va deveni în timp o mişcare irelevantă? Sau se va reinventa pentru a profita de haosul generat în ţările unde a avut loc schimbare de regim şi de dezamăgirea care va urma probabil valului de speranţe adus de noile realităţi politice.

Democrația, veste proastă pentru al-Qaida

Mulţi experţi în terorism şi în probleme Orientului Mijlociu susţin că evenimentele din ultimele săptămâni au transformat al-Qaida într-un spectator al istoriei pe măsură ce populaţiile arabe, în special segmentul tânăr, au aflat că există şi o alternativă la terorism.

"Democraţia este o veste proastă pentru terorişti. Cu cât oamenii descoperă canalele paşnice prin care să îşi exprime nevoile şi să îşi urmeze idealurile, cu atât sunt şanse mai mici ca ei să recurgă la violenţă", a comentat Paul Pillar, fost expert în terorism al CIA, citat de New York Times.

Liderii al-Qaida au fost şi în contratimp cu evenimentele din lumea arabă. În timp ce Osama bin Laden a tăcut mâlc, adjunctul său, egipteanul Ayman al-Zawahiri, a dat publicităţii trei mesaje care nici măcar nu au menţionat tangenţial retragerea de la putere a fostului lider de la Cairo, Hosni Mubarak. Numărul doi în ierarhia al-Qaida a fost torturat în închisorile egiptene în anii ’80.

"Înlăturarea lui Mubarak a fost obiectivul lui Zawahiri timp de 20 de ani şi nu a fost în stare să îl atingă. În schimb, o mişcare civilă, nereligioasă şi prodemocratică a reuşit să îl dea jos în doar câteva săptămâni. Aceasta este o problemă majoră pentru al-Qaida", a explicat, la rândul său, Brian Fishman, expert în cadrul grupului de reflecţie New America Foundation.

Haos şi dezamăgire

Militanţii privesc însă partea plină a paharului. Abu Salman, un algerian din conducerea grupării al-Qaida din Maghrebul Islamic, a declarat că haosul rezultat în urma revoltelor din ţările arabe nu poate decât să ajute organizaţia teroristă. "Ne va fi mai uşor să recrutăm noi membri", a subliniat acesta.

La rândul său, Abu Khaled, un jihadist de origine iordaniană care a luptat cot la cot în Irak alături de Abu Musab al-Zarqawi, a afirmat că al-Qaida aşteaptă cu răbdare zilele în care entuziasmul egiptenilor, al tunisienilor şi, posibil, al libienilor va face loc dezamăgirii. "La sfârşitul zilei, câtă schimbare va avea loc cu adevărat în Egipt şi în celelalte ţări? Va fi multă lume descumpănită şi abia atunci îşi vor da seama care este singura lor alternativă. Suntem siguri că soarta va fi de partea noastră", a subliniat acesta.