În vreme ce economia Statelor Unite cunoaște cea mai înfl oritoare perioadă după multe decenii, rivalii săi mușcă țărâna. „Războaiele comerciale sunt ușor de câștigat”, spunea Trump în martie trecut.

Puternicul sector manufacturier german, motorul economic al Uniunii Europene, a înregistrat rezultate mult mai slabe decât era prevăzut: producția industrială a scăzut cu 1,9% în luna noiembrie, potrivit cifrelor anunțate de Oficiul Federal de Statistică. Această scădere vine după ce și în octombrie se înregistrase un declin de 0,8%.

De fapt, este a treia lună consecutivă de contracție economică, pe fondul șocurilor suferite de producătorii germani în urma scăderilor de comenzi din China (ea însăși într-o accentuată recesiune) și a conflictului comercial dintre SUA și UE.

Mai mult, producția industrială pe luna noiembrie 2018 este cu 4,7% mai mică decât în noiembrie 2017, cea mai mare cădere din 2009 încoace.

Principalele sectoare vinovate de datele proaste sunt producția de bunuri de consum (-4,1%) și energia (-3,1%), potrivit Bloomberg.

Specialiștii afirmă că recesiunea economiei germane este iminentă, după ce în trimestrul III s-a înregistrat o scădere a creșterii economice, prima de după 2015.

„Actualele date ale producției industriale sporesc în mod evident riscul unei recesiuni tehnice în Germania în a doua jumătate a lui 2018”, afirmă Carsten Brzeski, economistul șef al ING din această țară.

„Lucrurile continuă să meargă prost și acum este posibil ca Produsul Intern Brut al Germaniei să stagneze în trimestrul IV din 2018”, spune și Greg Fuzesi, economist la JP Morgan. „Chiar și cu o puternică revenire în decembrie, nu mai este posibil să excludem o contracție a PIB în acest trimestru.”

La rândul său, Jan von Gerich, analist șef la Banca Nordea din Danemarca, declară: „Economia Germaniei a intrat se pare în recesiune (tehnică). Datele foarte slabe ale producției industriale pe noiembrie nu sprijină speranțele pentru o revitalizare după un trimestru III prost.”

Scăderea dinamicii economice a Germaniei a afectat optimismul Zonei Euro, unde indicele de încredere în climatul economic al Comisiei Europene s-a diminuat la 107,3 puncte luna trecută, față de 109,5 puncte în noiembrie, marcând a douăsprezecea scădere lunară consecutivă.

Astăzi vor fi făcute publice și datele privind comerțul exterior, un indicator mult mai sensibil al impactului pe care războiul comercial cu administrația Trump îl are asupra economiei Germaniei.

 

„Vremurile bune ale Germaniei s-au dus!”

Aflat probabil în posesia cifrelor, înainte de anunțul lor oficial, ministrul german de Finanțe, Olaf Scholz, declara pentru ediția de duminică a Bild: „Vremurile bune, în care statul câștigă mai mult decât se aștepta din taxe, s-au dus!”

El a reiterat intenția de a introduce „proiectul de solidaritate” prin extinderea suprataxării veniturilor mari și a afirmat că rezultatele slabe nu permit nici o reducere de taxe pentru salariați.

Pe de altă parte, ministrul Economiei, Peter Altmaier, a declarat la postul de televiziune ARD că „rolul meu nu este să denigrez actuala situație bună din economie, ci să contribui pentru a exista mai multe investiții în Germania și pentru crearea mai multor locuri de muncă”.

Altmaier a dat vina pe o serie de factori „speciali”, printre care numeroasele „punți” cu zile libere cu ocazia sărbătorilor naționale și problemele cu care se confruntă industria producătoare de automobile, obligată să se adapteze la noi standarde pentru emisiile de gaze.

 

China este și mai lovită

Războiul economic cu Statele Unite lasă răni adânci și în China. Aici, semnele de recesiune sunt și mai grave.

Randamentul obligațiunilor guvernamentale cu scadență la zece ani s-a prăbușit la 3,14%, cel mai scăzut nivel din ianuarie 2017. Cu trei ani în urmă, acesta era de 4%, arată o analiză realizată pentru Dreuz.info.

La fel ca în Germania, creșterea producției industriale pe luna noiembrie a încetinit, atingând cel mai scăzut nivel din 2016 încoace.

Creșterea vânzărilor cu amănuntul a scăzut și ea, înregistrând cel mai mic nivel din ultimii mai bine de 15 ani.

Banca centrală a Chinei a fost nevoită să-și relaxeze condițiile de creditare de cinci ori în cursul anului trecut, mărind în schimb nivelul rezervelor pe care băncile sunt obligate să le dețină (unul dintre factorii determinanți ai crizei economice din 2008 în țările occidentale).

În plus, indicele compozit al Bursei din Shanghai s-a prăbușit cu 25% anul trecut, iar China a pierdut în 2018 locul al II-lea pe piața bursieră, pentru prima dată după 2014, fiind depășită și de Japonia. Pe primul loc se află evident SUA.

Observatorii economici se așteaptă ca guvernul, în foame de bani gheață, să mărească oferta de obligațiuni și să tolereze un deficit bugetar mai mare în 2019.

Luna trecută, Beijingul anunța deja că va permite autorităților locale să emită noi obligațiuni începând cu ianuarie. În mob obișnuit, această permisiune era dată în luna martie, când se reunește legislativul chinez.

 

Beijingul o lasă mai moale

China a dat ieri încă un semn de cedare în fața presiunilor economice americane acceptând cinci organisme modificate genetic, prima măsură de acest gen din ultimele 18 luni, de natură a da un puternic impuls achizițiilor de cereale din Statele Unite.

SUA, cel mai mare producător din lume de culturi modificate genetic, își dorește cu ardoare să pătrundă pe piața agrară chineză și se plânge de multă vreme de procesul lent și impredictibil al Beijingului de aprobare a importurilor de organisme modificate genetic, lucru care a sporit tensiunile comerciale dintre cele două țări. Importanta concesie făcută de China, și anunțată pe site-ul Ministerului Agriculturii, este făcută în timp ce la Beijing are loc o nouă rundă de negocieri, menită să pună capăt războiului comercial dintre cele două țări. „Este un gest de bunăvoință pentru rezolvarea litigiului comercial”, a declarat un reprezentant al Chinei din cadrul unei companii agricole americane citat de Reuters.

Echipele de negociatori chinezi și americani au început discuțiile luni, acestea fiind primele față în față după ce, în decembrie, președinții Donald Trump și Xi Jinping au căzut de acord asupra unui armistițiu de 90 de zile. Motivul războiului economic început de Trump, prin instituirea de taxe suplimentare pe importuri, este refuzul marilor puteri de a accepta măsuri de echilibrare a balanței comerciale cu Statele Unite. În 2017, deficitul comercial al SUA a fost de 800 de miliarde de dolari, din care 375 de miliarde cu China și 151 de miliarde cu Uniunea Europeană (din care 64 de miliarde cu Germania).