Somând BCE să justifice în termen de trei luni să respecte principiul porporționalității, Curtea Constituțională germană atacă și independența BCE...
Da, și acest lucru pare paradoxal, deoarece faptul că BCE este independentă se datorează faptului că a fost construită după modelul... Bundesbank. Independența Băncii Centrale și a Curții Constituționale sunt pilonii modelului german actual, conceput pentru ca un anumit număr de aspecte să fie puse la adăpost de politic, după ce nazismul a demonstrat unde poate duce puterea totală a unui guvern.
Iar faptul că Germania a acceptat crearea Euro se datorează în bună măsură faptului că a fost conceput după modelul Mărcii.
Dar tocmai aici este problema. Euro era o monedă germană și acum nu mai este. Ea a încetat să mai fie de când a început să aplice instrumente de politică monetară eterodoxe pentru a salva euro. Aceste instrumente i-au iritat întotdeauna pe germani, dacă ar fi să ne amintim numai de demisia economistului șef al BCE, Jürgen Stark, în septembrie 2011, și de demisia șefului Bundesbank, Axel Weber, în aprilie 2011.
Ne puteți urmări și pe Google News
În aceeași manieră și din aceleași motive, Banca Centrală Europeană era o bancă centrală „în stil german”, dar acum nu mai este.
De aceea, Jens Weidmann, actualul șef al Bundesbank, a fost singurul membru al consiliului guvernatorilor care a votat împotriva programului OMT pe timpul lui Mario Draghi.
Weidmann se află de altfel astăzi într-o situație inconfortabilă. Probabil că el va trebui să le explice judecătorilor constituționali din țara sa că BCE respectă mandatul și acționează conform principiul proporționalității. El, care a susținut toate acțiunile în justiție împotriva politicii monetare a lui Draghi...
În acest context, BCE, care tocmai a anunțat o nouă salvă de răscumpărări de datorie suverană pentru a face față crizei COVID-19, își va putea ea continua acțiunea?
Aceasta este marea întrebare. Dincolo de orice critici pe care le-a exprimat, Curtea de la Karlsruhe consideră că achizițiile de datorie sunt legale câtă vreme se fac în anumite limite, cum ar fi respectarea ponderii diferitelor state în capitalul BCE și nedepășirea nivelului de 33% din datoria fiecărei țări emitente.
Or, pentru ca nou program (PEPP, pentru redresarea economiilor europene după epidemie) să fie eficient, BCE trebuie să depășească aceste limite. De remarcat că din martie BCE răscumpără în special titluri franceze și italiene, dar nici unul german.
Cheia repartiției în conformitate cu ponderea fiecărei țări nu a fost respectată. Și limita de 33% pentru o țară este de așteptat că va fi depășită curând, de vreme ce este programat să atingă 40% pentru Italia și Franța în toamna lui 2020.
Așadar, tensiunile vor crește. E inevitabil. Deja au început să urce. Unul dintre judecătorii germani, Peter Huber, afirma recent că BCE nu trebuie să „se considere stăpâna universului”.
Recomandările noastre
