Invitatii EVZ
Efectul electoral al referendumului pentru PSD, PNL și USR. Editorial de Andreea Udrea
Aceasta ar trebui să fie una din temele sondajelor de opinie comandate de partide, din punctul meu de vedere. Deocamdată este greu de spus dacă o temă cu impact public major în octombrie 2018 - referendumul pentru familie- va influența votul la europarlamentarele sau prezidențialele din 2019 sau la alegerile parlamentare din 2020.
Momentan avem următoarele date:
Pentru PSD, referendumul pentru familie e o gură de aer proaspăt. Discuția din ultimele și următoarele săptămâni nu mai este/nu va mai fi despre pesta porcină, gafele Vioricăi Dăncilă, dosarul lui Liviu Dragnea, ci exclusiv despre tema redefinirii familiei.
Publicul interesat de această temă nu este doar cel conservator în sens doctrinar, creștin-democrat, educat în acest sens (o minoritate), ci include mai ales persoanele care pun preț pe ideile tradiționaliste, pentru care tehnologia și acceptarea unor puncte de vedere care contrazic învățătura primită de la bunici, de la preot este de neconceput, eventual din provincie. Cu alte cuvinte, exact publicul PSD, în sens tradițional, a înghițit pe nemestecate această temă, iar la finalul acestei isterii, partidul lui Liviu Dragnea, cel care organizează referendumul, poate să spună: „am salvat familia tradițională, v-am scăpat de homosexuali”. Iată ce mare succes a avut guvernarea Dăncilă! Publicul disciplinat, din micul urban și rural, pentru care mesajele emise de o autoritate -preot, primar, parlamentar- sunt importante, este ținta acestui discurs. Trei milioane de semnături nu sunt de ignorat, PSD le vede drept trei milioane de potențiale voturi. Și e o bună temă de campanie, continuă linia tradiționalistă a campaniilor PSD din 20014 și 2016. Gabriela Firea poate profita în mod special de această temă, expunerea mediatică a credinței în Dumnezeu e una din preocupările sale principale.
Ne puteți urmări și pe Google News
Pentru PNL, situația este complexă, și din perspectivă electorală, dar și pentru că a scos la iveală -din noutensiunile interne. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Avangarde în luna aprilie, la întrebarea „Dumneavoastră personal cum considerați că ar trebui definită familia în Constituție?”, 77% au răspuns că formula propusă de inițiativa cetățenească - familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, 17% - formula actuală familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, 5% nu pot aprecia, 1% nu știu/nu răspund. Cu alte cuvinte, poziționarea PNL care a dovedit, prin votul din Parlament că susține referendumul nu ridică, la prima vedere, probleme electorale, din moment ce 77% dintre români susțin această inițiativă. Numai că o bună parte dintre aceștia, așa cum am arătat mai sus, vor prefera PSD, în timp ce PNL va rămâne cu electoratul conservator în sens doctrinar, inclusiv cu publicul din Ardeal, eminamente anti-PSD, cu comunități însemnate de catolici și protestanți.
Pe de altă parte, prin opțiunea pro-referendum și cu o direcție care pare mai mult conservatoare în sens nord-american, PNL a lăsat deoparte abordarea liberală în sens european și care pune preț pe libertățile și drepturile individuale. La asta se adaugă faptul că unii lideri ai PNL, tăcuți în general, fac campanie cot la cot cu PSD pentru referendum, uneori în biserică, alături de PSD și ALDE, ceea ce alimentează retorica ce a făcut mult rău PNL în trecut: „PSD și PNL= aceeași mizerie”. Iar vocile din PNL pentru care libertățile și drepturile individuale sunt mai presus de orice dezavuează direcția conservatoare a partidului și o critică; nu exclud o confruntare la următorul congres al partidului tocmai pe această temă.
În tot acest timp, profitând de faptul că PNL a lăsat acest spațiu liber, USR își accentuează poziționarea socială liberală, care se traduce în primul rând prin respectarea și apărarea drepturilor minorităților; avem un partid al libertăților civile. O clarificare ideologică ce consolidează direcția partidului asumată în primăvara lui 2017, atunci când Nicușor Dan a plecat din USR după ce conducerea formațiunii a votat împotriva demersului de modificare a Constituției în sensul redefinirii familiei ca uniune între un bărbat și o femeie.
Votanții USR de la alegerile parlamentare reprezintă nu doar voturi anti-sistem, oameni care nu mergeau la alegeri, dar și votanți dezamăgiți de PNL. Și la cum arată lucrurile, la ora actuală, cea mai mare bătălie a PNL nu va fi împotriva PSD, ci a USR și împotriva formațiunii lui Dacian Cioloș (dacă își va face partid până la urmă) pentru conservarea și mobilizarea propriului bazin electoral. Pentru USR, referendumul e și un esențial exercițiu organizatoric: liderii partidului nu merg fățiș pe ideea de boicot, pentru că sunt mai degrabă interesați să-și asigure reprezentanții în secția de votare, ca pregătire pentru alegerile europarlamentare și parlamentare din 2020.
Recomandările noastre
