Palestinienii ar putea astfel s? denun?e Israelul în fa?a CPI pentru politica de colonizare în Cisiordania ?i în Ierusalimul de est, a avertizat mar?i ambasadorul palestinian la ONU, Riyad Mansour, citat de AFP. De asemenea, pre?edintele comisiei palestiniene de anchet? ce investigheaz? moartea lui Yasser Arrafat a declarat c?, dac? ipoteza otr?virii acestuia cu poloniu radioactiv va fi confirmat?, CPI ar putea fi sesizat? ?i în acest caz.

Din anul 1974, palestinienii reprezint? o “entitate" observatoare în cadrul ONU ?i pot astfel s? participe la ?edin?ele Adun?rii Generale ?i la conferin?ele interna?ionale. Dar statutul de observator, pe care îl are ?i Vaticanul, nu le va conferi dreptul de vot în Adunarea General? ?i nici pe acela de a propune rezolu?ii sau de a avea candida?i pentru posturile din cadrul organiza?iei mondiale.

Statul evreu se teme în special de o posibil? intrare a Autorit??ii Palestiniene în CPI. Dar aceast? admitere nu va fi automat?, ci va fi supus? aprob?rii Adun?rii statelor p?r?i, adic? a statelor care au semnat Statutul de la Roma, tratatul fondator al Cur?ii. CPI, din care SUA ?i Israelul nu fac parte, a fost îns?rcinat? din anul 2002 s? judece cazurile de crime de r?zboi ?i de crime împotriva umanit??ii.

Instan?a a fost deja sesizat? de Autoritatea Na?ional? Palestinian? (ANP) pentru presupuse crime de r?zboi comise de armata israelian? în timpul ofensivei asupra Fâ?iei Gaza în perioada decembrie 2008 – ianuarie 2009, mai aminte?te agen?ia francez?, preluat? de Agerpres. Dar CPI a l?sat la latitudinea “organelor competente ale ONU" s? decid? dac? Palestina poate fi un stat care s? adere la Statutul de la Roma. ANP a recunoscut în luna ianuarie 2009 competen?a Cur?ii, dar potrivit normelor interna?ionale, numai un stat are acest drept. CPI mai poate fi sesizat? ?i prin intermediul Consiliului de Securitate al ONU, dar aici cel mai probabil SUA s-ar opune demersului palestinian prin veto.

Odat? devenit? “stat observator", Palestina ar putea în plus s? semneze conven?iile ONU asupra drepturilor sociale sau politice, s? semneze tratate accesibile numai statelor ?i s? depun? plângeri pe lâng? Curtea Interna?ional? de Justi?ie (CIJ).

Jocuri de culise

Succesul acestui demers ar putea s? însemne pentru palestinieni, în schimb, pierderea a sute de milioane de dolari în urma unor posibile represalii economice ale Israelului ?i SUA. Astfel, Departamentul american de Stat a anun?at luni c?, dac? rezolu?ia palestinienilor va primi un vot favorabil, ace?tia “s? nu se bazeze pe un r?spuns favorabil al Congresului" pentru deblocarea ajutorului de 200 de milioane de dolari pe care SUA l-au promis autorit??ii palestiniene, confruntat? cu cea mai grav? criz? bugetar? de la crearea sa în anul 1993.

Washingtonul a blocat ?i finan?area pentru UNESCO, dup? ce aceast? agen?ie din cadrul ONU a acceptat s? primeasc? statul palestinian în luna octombrie 2011. Legisla?ia american? interzice finan?area organismelor ONU care accept? Autoritatea Palestinian? ca membru cu drepturi depline. De altfel, pre?edintele Barack Obama a f?cut presiuni pân? în ultimul moment, f?r? succes, pentru ca negociatorii palestinieni s? scoat? din proiectul de rezolu?ie orice men?iune legat? de CPI.

În Europa, zece ??ri au anun?at deja c? sus?in demersul autorit??ilor de la Ramallah, printre acestea ?i Fran?a. Marea Britanie, care anul trecut s-a ab?inut de la vot, a anun?at c? va sprijini ini?iativa palestinian?, cu condi?ia ca Autoritatea Palestinian? s? nu se foloseasc? de noul statut pentru a aduce Israelul în fa?a CPI.

Ambasadorul palestinian pe lâng? UE, Leila Shahid, a respins condi?ia pus? de Londra. "Nu vom renun?a la niciun drept conferit de acest statut. Suntem egali celor care au deja acest statut, inclusiv prin dreptul de a merge în fa?a CPI" a subliniat aceasta. În acest caz, cel mai probabil, Marea Britanie se va ab?ine de la vot.