După un weekend sub semnul Untold, am revenit la un deja-vu. Începerea noului an școlar ne-a prins din nou nepregătiți. Sociologul Mirel Palada, istoricul Florian Bichir alături de ziariștii clujeni Octavian Hoandră și Liviu Alexa au despicat în patru, la EVZ PLAY, firul eternei crize a educației românești.
Istoricul Florian Bichir a deplâns nepăsarea autorităților pentru soluții reale în plină pandemie. „Profesorii? Nu au reușit să îi vaccineze pe toți. Ce așteptăm, să moară primul copil? Să închidem țara?". Istoricul a adus în discuție un alt aspect care, în opinia sa, are o influență asupra crizei învățământului: numărul mare de avorturi de după Revoluție. „De unde știm că n-am omorât vreo 10 Ciorani? Cred că am omorât sute de mii de Eliade, de Noica, de Blaga, de generații. Ne mai mirăm de ce suntem așa".
„Sunt niște gesturi aproape criminale de indolență"
Din Cluj, Liviu Alexa a reamintit un adevăr dezolant - în peste 900 de școli, elevii își fac nevoile în fundul curții. „50% din școli sunt praf și pulbere, cad pe ei. Avem un motiv pertinent, Covidul vieții, ca să nu ne mai gândim. Sunt niște gesturi aproape criminale de indolență".
Sociologul Mirel Palada a atras atenția că de 10 ani suntem „în aceeași discuție anuală. În octombrie – noiembrie o să ne închidă școlile. Ai o grămadă de copii în spații închise, copiii sunt vectorul cel mai numeros de transmitere. Covidul vine și trece, însă nepriceperea de adaptare a sistemului educațional la nevoile zilei de azi rămâne. Avem un sistem din ce în ce mai mediocru în a construi oameni ai zilei de azi".
„În fiecare an se mută mortul și se dă tot 2-3% din buget"
S-ar putea umple un stadion cu copii din mediul rural care au abandonat școala, a remarcat Liviu Alexa. „Cea mai gravă problemă a României este blocarea accesului acestor copii la șansa educației de calitate. Este principala gâtuire a sistemului, cei de la țară ajungeau să facă facultatea. Principala crimă a sistemului de educație de după 89 este subfinanțarea educației", consideră Mirel Palada, care a identificat o problemă majoră a sistemului în faptul că ruralul, care reprezintă jumătate din România, nu are același acces la educație ca urbanul. „Pe vremea noastră și ăla mediocru știa să scrie, acum nu știu nimic"., a remarcat Octavian Hoandră.
„Principala cauză derivă din faptul că nu au suficienți profesori și învățători. Un profesor va fi nevoit să acopere10 norme, iar un învățător nu e suficient de bine plătit. De 10 ani li se tot repetă ca o mantră: o să dăm 6% din buget pentru educație. În fiecare an se mută mortul și se dă tot 2-3% din buget. Principala crimă e că educația este subfinanțată. Toate țările care au ieșit din groapa sărăciei au ieșit pe bază de educație. E o scădere de autoritate oribilă, generațiile viitoare vor fi călcate în picioare de UE", a mai explicat Mirel Palada.