Administraţia Prezidenţială a publicat documentul care stă la baza memorandumului aflat pe masa Guvernului. Acest proiect, România Educată își propune adoptarea unor ținte ambițioase, până în anul 2030, precum reducerea abandonului, reducerea ratei de analfabetism funcţional, reducerea numărului de copii cu competenţe scăzute la informatică și creşterea finanţării. O parte din banii necesari pentru reformele în Educație vor fi asigurați prin PNRR.

Președintele Klaus Iohannis participă la ședința de Guvern unde va fi aprobat memorandumul cu Proiectul România Educată.

„Cheia pentru dezvoltarea sustenabilă a ţării noastre este educaţia, iar şansa la viitorul pe care copiii noştri îl merită este o Românie Educată. Pentru mine, România Educată înseamnă în primul rând că:

Educaţia este o prioritate reală la toate nivelurile, iar statul, mediul privat şi cetăţenii îşi asumă împreună responsabilităţi pentru susţinerea acesteia.

Educaţia de calitate este accesibilă tuturor, în mod echitabil şi în concordanţă cu interesul, cu abilităţile şi cu potenţialul fiecăruia.

Educaţia contribuie la protejarea identităţii culturale, dar rămâne deschisă evoluţiilor sociale globale”, se arată în preambulul documentului semnat de Klaus Iohannis.

Țintele pe care și le propune proiectul prezidențial

Proiectul „România Educată” conține 137 de pagini şi a fost realizat după cea mai amplă consultare naţională din zona educaţiei de până acum. Ţintele asumate în cadrul documentului, propuse pentru orizontul de timp 2025-2030, prevăd:

30% dintre copiii de până în 3 ani participă la educaţie antepreşcolară;

96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi vârsta pentru înscrierea obligatorie la şcoala primară participă la îngrijire timpurie şi educaţie;

scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, până la un nivel de cel mult 10%;

asigurarea unui consilier în carieră la cel mult 500 de elevi;

reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcţional astfel încât să ajungă la cel mult 20%;

până în 2030, proporţia tinerilor în vârstă de 15 ani cu competenţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe, conform metodologiei testelor PISA, va scădea, ajungând sub 15%;

proporţia elevilor de clasa a opta cu competenţe scăzute în domeniul informatic ar trebui să fie sub 15%;

creşterea ratei de angajare a absolvenţilor de învăţământ profesional, până la 80% în primul an după absolvire;

formarea a 15.000 de cadre didactice din învăţământul primar şi a 40.000 din învăţământul gimnazial pentru aplicarea noului curriculum centrat pe competenţe;

minimum 30% din totalul cursurilor din învăţământul superior sunt opţionale;

20% dintre absolvenţii de învăţământ superior – licenţă şi master – vor participa la programe de mobilitate externă;

minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani vor fi absolvenţi de studii superioare;

creşterea finanţării educaţiei pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educaţie în statele membre ale UE.

„Țintele, dezideratele, priorităţile, obiectivele şi măsurile din Proiectul „România Educată” sunt aliniate atât cu nevoile naţionale, cât şi cu agenda internaţională. Cele 10 direcţii de reformă propuse sunt paşi necesari, fireşti, pentru a construi o Românie rezilientă şi performantă, în care accesul la o educaţie de calitate este oferit fiecărui elev, iar profesorul este un mentor şi un profesionist care se perfecţionează continuu, în concordanţă cu nevoile curriculare naţionale şi globale emergente”, se mai arată în document.

Documentul detaliază ţintele pe diferite cicluri educaţionale.

Evaluarea nationala

Educaţie timpurie

Până în 2025, există un curriculum naţional pentru toate nivelurile de educaţie timpurie;

Până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta de până la 3 ani participă la o formă de educaţie antepreşcolară;

Până în 2030, cel puţin 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi vârsta pentru înscrierea obligatorie la şcoala primară participă într-o formă de educaţie timpurie.

Învăţământ preuniversitar

Până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competenţe la toate nivelurile de învăţământ preuniversitar;

Până în 2025, va fi implementat şi aplicat sistemul portofoliilor educaţionale, care să permită o mai bună monitorizare a evoluţiei copilului pe durata şcolarizării. Acesta include, printre altele, catalogul electronic, observaţiile consilierilor şcolari, evaluări de profil şi recomandări de recuperare etc.;

Până în 2030, vor fi dezvoltate servicii de consiliere pentru elevi, cu rolul de a facilita tranziţia spre învăţământul secundar superior, reducerea abandonului şcolar şi promovarea stării de bine în comunităţile de educaţie. Astfel, va fi asigurat minimum un consilier la fiecare 500 de elevi;

Până în 2030, rata de părăsire timpurie a şcolii va scădea, până la un nivel de cel mult 10%;

Reducerea ratei analfabetismului funcţional cu 50% (până la un nivel de cel mult 20%) până în 2030;

Până în 2030, proporţia tinerilor în vârstă de 15 ani cu competenţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe, conform metodologiei testelor PISA, va scădea, ajungând sub 15%;

Până în 2030, proporţia elevilor de clasa a VIII-a cu competenţe scăzute în domeniul informatic va scădea, ajungând sub 15%;

Până în 2030, vor fi formate 15.000 de cadre didactice din învăţământul primar şi 40.000 din învăţământul gimnazial pentru aplicarea noului curriculum centrat pe competenţe;

Până în 2025, există un profil de competenţe ale profesorilor, elaborat pe niveluri de învăţământ şi pe etape de carieră didactică, cu rol de a asigura abordarea unitară în formarea iniţială şi continuă, precum şi pentru a oferi un cadru pentru avansarea în carieră;

Creşterea ratei de angajare a absolvenţilor de învăţământ profesional, până la 80% în primul an după absolvire;

Până în 2030, toţi profesorii vor avea competenţe digitale şi de predare prin instrumente digitale (digital literacy);

Creşterea finanţării educaţiei, pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educaţie în statele membre ale UE.

Câţi elevi şi profesori s-au infectat cu Covid-19

Învăţământ superior

Până în 2030, 20% dintre absolvenţii primelor două cicluri de învăţământ superior (licenţă şi master) vor participa la programe de mobilitate externă;

Până în 2030, cel puţin 40% dintre tinerii de 30-34 de ani vor fi absolvenţi de studii superioare;

În 2030, în România, studiază cel puţin 10% studenţi internaţionali (din totalul studenţilor înmatriculaţi);

În 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învăţământul superior vor fi opţionale, oferind studenţilor posibilitatea de a îşi particulariza şi adapta formarea la complexităţile în creştere ale pieţei muncii.

Proiectul România Educată poate fi citit aici