Tinerilor de peste Prut li se bagă pe gât manuale de istorie falsă, „coafată“ de comuniştii aflaţi la putere.

Săptămâna viitoare, pe 28 iunie, se împlinesc 68 de ani de când fosta Uniune Sovietică a anexat Basarabia, prin Pactul Ribbentrop- Molotov. După ce au fost când ai ruşilor, când ai românilor, moldovenii de peste Prut şi-au declarat independenţa în 1991, iar acum sunt din nou neliniştiţi.

Istoricii basarabeni observă că influenţa rusă tot mai sporită în Basarabia ar putea da aripi Rusiei pentru a emite pretenţii teritoriale asupra Moldovei româneşti. Schimbarea istoriei, metodă de supunere

„Republica Moldova va fi un cap de pod al Rusiei pe teritoriul românesc“, gândeşte Alexandru Moşanu, istoric de renume al Basarabiei şi primul preşedinte al celui dintâi parlament liber de la Chişinău. Moşanu îşi explică viziunea: „Ca să supună o naţiune, orice mare putere începe prin schimbarea limbii vorbite şi a istoriei“.

Elevii de clasa a IX-a din Republica Moldova învaţă din manualul de istorie că România este o ţară care a făcut rău Basarabiei dintotdeauna, în timp ce mama Rusia a iubit „copilul“ dintre Prut şi Nistru. Istoricii moldoveni acuză autorităţile statului lor că au „forţat introducerea acestor manuale cu conţinut fals“, iar experţii europeni care au fost consultaţi în elaborarea cărţilor de istorie s-au dezis public de conţinutul acestora.

Însă autorităţile continuă să susţină că manualele au girul specialiştilor europeni şi nu ne-au transmis, nici după mai bine de o lună de la solicitarea noastră, un punct de vedere cu privire la acuzele care li se aduc. Manipulare prin adevăruri trunchiate

În 1991, când Republica Moldova şi-a declarat independenţa faţă de fosta URSS, se renunţa la dogmele sovietice din manualele de istorie şi s-a revenit la valorile naţionale şi universale reale. Tocmai când au răsuflat moldovenii uşuraţi că se „aşezaseră“ lucrurile, au venit la putere comuniştii, în 2001, parlamentul l-a pus pe Voronin în fruntea ţării şi autorităţile au rescris istoria Moldovei în aşa fel încât au revoltat şi populaţia, şi pe europeni.   Lecţiile din manualele de istorie de clasa a IX-a şi a XII-a, se arată îngrijoraţi istoricii moldoveni, justifică regimurile totalitariste, găsesc explicaţii pentru crimele lui Stalin, promovează o ideologie antiromânească şi prorusă.

Manualul de istorie de clasa a IX-a, ultima clasă de gimnaziu la moldoveni, se deschide cu un citat care va defini întreaga abordare din lecţii, un discurs trunchiat al lui Pantelimon Halippa la Lăpuşna, în ziua de 17 iunie 1934: „Din momentul unirii şi până în timpul de faţă s-a făcut foarte puţin pentru Basarabia. Când ne adresăm fraţilor noştri de peste Prut, ei ne sfătuiesc să mai aşteptăm. (...) Guvernul României nu se interesează de nevoile noastre. El ne-a întors spatele. De fiecare dată, venind în capitală pentru a rezolva vreo chestiune, ni se spune: aşteptaţi.“ N-ar fi atât de grav, spune Moşanu, dacă în manual li s-ar spune elevilor prin ce chinuri a trecut Halippa pentru că n-a cedat sovieticilor: „A preferat să fie condamnat la 25 de ani de muncă silnică în Siberia, decât să se lepede de concepţia unităţii româneşti“. Democraţia, prezentată ca fiind imposibilă

Ion Negrei, un alt istoric basarabean, este şi el revoltat de conţinutul manualului. Totalitarismul, de exemplu, este definit, cu blândeţe, ca însemnând „controlul absolut şi o reglementare strictă din partea statului a tuturor sferelor de activitate a societăţii şi a activităţii fiecărei persoane“.

Instaurarea totalitarismului este descrisă în manual drept „un mijloc eficient de soluţionare a problemelor menţionate şi de atingere a anumitor scopuri“, în timp ce democraţia este o utopie: „Democraţia în limba greacă înseamnă puterea poporului. Însă un model ideal de democraţie, care ar presupune participarea directă şi permanentă a tuturor cetăţenilor la procesul de dirijare a vieţii socio-politice în cadrul unor mari formaţiuni politice (cum sunt statele naţionale), în prezent este imposibil“.

"În manualul de Istorie Integrată se arată că România burghezo-moşierească a anexat Basarabia în 1918, a ocupat-o, lipsind moldovenii de drepturile şi libertăţile pe care i le-a oferit marea Revoluţie Socialistă din Octombrie!" - Ion Negrei, istoric moldovean Sfatul Ţării, „o marionetă în mâini străine“

Mai mulţi membri ai Asociaţiei Istoricilor moldoveni consideră că este inadmisibil să le spui elevilor că Sfatul Ţării, care a proclamat independenţa Republicii Democrate Moldoveneşti pe 24 ianuarie 1918, era doar o „marionetă în mâini străine, o maşinărie de votare a intereselor elitei guvernatoare a statului vecin“, România. Că „nici măcar guvernul României n-a recunoscut independenţa Basarabiei“. Nu este moral, subliniază istoricii, să afirmi negru pe alb în manual că „majoritatea covârşitoare a populaţiei Basarabiei era împotriva unirii“.

Anatol Petrencu, un alt istoric moldovean, critică şi exerciţiile de „autoevaluare“ de după fiecare lecţie, care nu au nicio legătură cu textul. Un exemplu: la „Evoluţia politică a României în perioada anilor 1944-2004“, elevilor li se cere opinia cu privire la regimul Ceauşescu. „Şi-a meritat el soarta? Propuneţi variantele voastre cu privire la condamnarea lui“ - aşa sună exerciţiul, deşi în lecţie nu este pomenit felul în care a sfârşit Ceauşescu, ci doar că „prăbuşirea regimului a fost urmată de preluarea puterii de către Frontul Salvării Naţionale“. „E normal să fie supăraţi“

„Manualul este foarte prost întocmit şi s-a revenit la concepţia sovietică, s-a politizat materia mai rău ca înainte“, afirmă Negrei. „Se arată că România burghezo-moşierească a anexat Basarabia în 1918, a ocupat-o, lipsind poporul moldovenesc de drepturile şi libertăţile pe care i le-a oferit marea Revoluţie Socialistă din Octombrie!“, se revoltă Negrei şi continuă: „Evenimentul din 1940, când URSS ocupă din nou Basarabia, e prezentat ca revenire la patria-mamă!“.

Istoricul Bogdan Murgescu, profesor la Facultatea de Istorie din Universitatea Bucureşti, arată înţelegere pentru atitudinea autorităţilor de la Chişinău.

„Este normal să fie supăraţi moldovenii pe România pentru faptul că, după Unirea din 1918, autorităţile de la Bucureşti i-au tratat pe basarabeni ca pe nişte persoane de calitate inferioară, iar în 1940 România a cedat prea uşor Basarabia. Aveau de ce să se fi simţit abandonaţi... Cu toate acestea, privind «la rece» manualul, este limpede că, pe fond, educă tinerii în spiritul ostilităţii faţă de România, care probabil îi va ajuta să intre în Uniunea Europeană“, spune istoricul român. LECŢII POLITICE

Propagandă pro-Voronin în manual După 1998, modificarea Constituţiei a adus o noutate ciudată: şeful statului urma să fie ales nu de către popor, prin vot, ci de către parlament. Aşa a ajuns Vladimir Voronin preşedinte, în aprilie 2001. Cu ocazia lecţiei despre aceste schimbări, elevilor de clasa a IX-a li se injectează o doză bună de propagandă: „După unsprezece ani de independenţă, au fost mărite pensiile, bursele studenţeşti şi salariile angajaţilor bugetari, au fost desfiinţate grupările criminale organizate, se luptă cu contrabanda, este stopată degradarea sociopolitică şi economică, au crescut veniturile în bugetul de stat“. REACŢIE CLARĂ   Manualul, criticat de experţii europeni

Ultimul raport asupra Moldovei, publicat în decembrie 2007 de Comisia Europeană împotriva Rasismului şi a Intoleranţei (ECRI), nu e deloc favorabil autorităţilor de la Chişinău. Printre alte probleme, se menţionează criticile cu privire la conţinutul manualelor de istorie, „pe motiv de favoritism politic şi de negare a adevărului istoric de identitate a moldovenilor, în special când este vorba despre rolul identităţii româneşti, şi chiar pe motiv de sentimente antiromâneşti“.   În concluzie, „ECRI recomandă ca autorităţile Moldovei să ia toate măsurile necesare pentru eliminarea din toate manualele - de istorie, în primul rând - a tuturor materialelor rasiste sau care încurajează stereotipurile, intoleranţa sau prejudicierea oricărui grup minoritar.

Istoria integrată a venit nu din cercurile didactice, ci din rândurile politicienilor, care au speculat o recomandare a Consiliului Europei despre principiile de organizare şi predarea integrată a istoriei, explică Ion Negrei. „Autorităţile noastre au făcut din asta o concepţie ideologică pe care au impus-o în învăţarea istoriei, iar manualele au fost introduse în şcoli în 2006, fără o evaluare sau o analiză“, spune Negrei.

„Elaborarea şi tipărirea manualelor s-a făcut în taină şi s-a spus că au fost aprobate de Consiliul Europei, de experţi“, afirmă cei trei istorici. Institutul german „George Eckert“ a dat însă un comunicat, pe 15 decembrie 2006, în care se dezice total de conţinutul manualului de Istorie Integrată. „(...)   Experţii institutului au recomandat o revizuire serioasă a acestor manuscrise şi nu au sugerat în niciun caz ca ele să fie publicate în versiunea în care au fost prezentate spre evaluare. (...) Institutul nu a aprobat manualele în cauză“.

Din cauza scandalului, autorităţile moldovene s-au văzut nevoite să formeze o comisie, în cadrul Academiei de Ştiinţe, pentru elaborarea manualelor deja tipărite.

„Concluzia: manualele conţin o mulţime de greşeli ştiinţifice şi erori factologice, impun unele interpretări unilaterale, iar metodologia este sub nivel. Recomandarea: să se anexeze la manuale o erată. Ce erată? Ar fi trebuit să fie mai groasă decât manualul!“, se amuză amar Negrei.

"Totalitarismul este un mijloc eficient de soluţionare a problemelor menţionate şi de atingere a anumitor scopuri." - citat din manualul de istorie, clasa a IX-a, din Republica Moldova

ZÅZANIE Holocaustul din Moldova, pus în cârca României Odată cu manualul pentru clasa a IX-a, urma să intre în şcoli şi cel pentru clasa a XII-a, spune Anatol Petrencu, vicepreşedintele Asociaţiei Istoricilor: „Nu a mai fost introdus, ca urmare a amplelor proteste ale profesorilor şi elevilor. Era scris în spirit antiromânesc, xenofob, acuza România de holocaustul evreilor din Basarabia. Cifrele jertfelor erau exagerate, iar comunitatea evreilor de aici a fost distrusă nu de români, ci de bolşevici“. Petrencu a condus marea grevă a studenţilor din martie ’95. Aceştia erau revoltaţi de intenţia guvernului de a înlocui Istoria Românilor cu Istoria Moldovei.