Înalta Curte de Casație și Justiție a luat ieri o decizie extrem de importantă, în special prin efectele pe care le va produce la nivelul întregii societăți. Nouă magistrați ai ÎCCJ au stabilit, în unanimitate, că orice medic angajat la stat, într-o unitate medicală din rețeaua Ministerului Sănătății, este funcționar public. Cea mai importantă consecință a deciziei Instanței Supreme: se simplifică foarte mult mecanismul prin care cadrele medicale pot fi trase la răspundere penală, dacă primesc mită. De asemenea, persoanele care le oferă șpagă pot suferi mai lesne rigorile legii. Esențial este și că medicii-șpăgari vor fi anchetați de DNA ca orice funcționari publici acuzați de fapte de corupție.
Decizia ÎCCJ unifică practica judiciară pe această temă, după ce s-a încercat, din mai multe direcții, imunizarea cadrelor medicale în fața procurorilor anticorupție. Măsura este extrem de importantă, prin consecințele pe care le va produce în societate, mergând până la schimbarea profundă a mentalităților românești, a modului în care conaționalii noștri apreciază gravitatea corupției din Sănătate. Nu este un secret pentru nimeni că sectorul sanitar din România este putred de corupt. La toate nivelurile.
Românii manifestă cea mai mare toleranță la corupție când vine vorba de medici. Ei nu pot concepe ca niște oameni care salvează vieți să fie subremunerați, să fie victime ale unui sistem ineficient. De-a lungul timpului, denunțători ai unor infracțiuni de luare de mită nu prea au existat, conaționalii noștri fiind mai degrabă recunoscători medicilor cărora le-au dat șpagă, decât revoltați.
În timp, Sănătatea a devenit unul dintre cele mai corupte domenii din societatea românească. Asta pentru că politicienii au încurajat corupția de la „firul ierbii”, pentru a alimenta corupția de la etajele superioare. Foarte mulți medici s-au obișnuit cu gustul micii șpăgi, au vrut mai mult și au intrat în rețele infracționale, care au devalizat bugetul de stat. Gaura produsă banului public de către sectorul sanitar este enormă, deficitele cresc de la an la an, iar, în lipsa unor reforme sistemice în sectorul sanitar, perspectiva este colapsul. Intrarea corupției din Sănătate în sfera de activitate a Direcției Naționale Anticorupție este un lucru foarte important. Fiind una dintre cele mai performante instituții din România, DNA este capabilă să facă ordine în acest domeniu. Restabilirea stării de legalitate în Sănătate va contribui la reușita reformei în acest domeniu. Eliminarea sistemului ilicit de retribuire a medicilor le va reduce veniturile și va crea presiune asupra guvernanților. Ei va trebui să găsească soluții legale de finanțare a cadrelor medicale, la un nivel satisfăcător, pentru a împiedica, pe cât posibil, migrația forței de muncă către Vest. Se vor crea, cu siguranță, și premisele implementării un sistem de finanțare, în care să fie implicate și societățile de asigurări private.
Fără susținerea populației, anticorupția este sortită eșecului. Justiția a performat și pentru că încrederea românilor în instituțiile sale s-a consolidat. Mai mult, ultimele alegeri prezidențiale au demonstrat că tema corupției poate mobiliza alegători la urne în număr foarte mare. Din păcate, Sănătatea este o nucă tare, din cauza toleranței manifestate de români față de corupție despre care vorbeam. Cei care au votat împotriva corupției PSD ar trebui să se obișnuiască să nu mai dea mită medicilor. După pedepsirea marilor infractori din România, primită cu urale de mulți, următorul pas este combaterea micii corupții. Intensificarea acestui proces va stimula spiritul civic și va implica și mai mult alegătorii activi în efortul de reformare a instituțiilor statului, proces care trebuie să continue mulți ani de acum încolo.
Recomandările noastre
