EDITORIALUL EVZ: Integrarea romilor în PIB-ul României

EDITORIALUL EVZ: Integrarea romilor în PIB-ul României

Prigoană a vorbit. A articulat cuvinte, le-a grupat şi a exprimat o idee. Efortul a fost uriaş, dar iată, după doi ani de mandat, n-a fost totul în van.

El propune să oficializăm numele de "ţigani" atunci când ne referim la comunitatea romă. E afectat de confuzia pe care o fac europenii între romi şi români. "România, ţara romilor", susţine el că e deducţia logică în spaţiul UE. Demersul lui Silviu Prigoană, sprijinit de europarlamentarul Sebastian Bodu (amândoi fiind în PDL), este de o futilitate incomprehensibilă. Ca să fiu pe înţelesul Academiei Române, că tot a dat aviz favorabil propunerii lui Silviu Prigoană.

Chestiunea macină adânc întreg grupul democrat- liberal, mai mulţi reprezentanţi ai acestui partid atingând subiectul. În general, luările de poziţie vin de la politicieni care se plictisesc îngrozitor la serviciu, chinuiţi să şadă în scaune şi să nu facă nimic. Coincidenţă, semnalul vine de la Traian Băsescu, preşedintele declarând în urmă cu câteva luni, anterior oricăror iniţiative personale ale parlamentarilor PDL, că înlocuirea termenului "ţigan" cu "rom" în actele oficiale a fost "o greşeală politică".

Nimeni n-are mai mult curaj decât Silviu Prigoană în susţinerea ideilor proprii, atunci când acestea vin de la Cotroceni. Dar îndreptarea presupusei greşeli politice este, în fond, "incorectă politic". Dacă ne e atât de greu să evităm cuvântul ţigan, atunci de ce să nu le spunem jidani evreilor? Ce atâta fandoseală! Curaj, domnule Prigoană! Etichetele etnice sunt o formă de egocentrism, iar aşa-zisa anatemă naţională declanşată de cazul "Mailat" în Italia e un foc de paie.

Ne puteți urmări și pe Google News

Pentru cei mai mulţi, numele "ţigan" şi-a pierdut sensul peiorativ, însă nu e apanajul liderilor politici aflaţi la putere şi al unui şef de stat lansarea de teme care ating sensibilităţi etnice sau care lezează demnitatea umană. Un subiect "incorect politic" trebuie tocat de societatea civilă înaintea unei eventuale promovări pe agenda politică. Un preşedinte îşi ţine pentru acasă - sau pentru discuţiile cu nevasta în propria maşină - părerile neconvenţionale.

Dacă tot nu întreprinzi nimic inteligent în acest domeniu, măcar să taci elegant. Discuţia e alta. România pierde anual 887 de milioane de euro din neşcolarizarea romilor (raport al Băncii Mondiale, aprilie 2010). E ceea ce n-o să auziţi niciodată din gura lui Silviu Prigoană. E minusul de productivitate cauzat de lipsa de competivitate a romilor pe piaţa muncii. România pierde anual 202 milioane de euro venituri fiscale din acelaşi motiv: neocuparea forţei de muncă în rândul populaţiei rome.

Dacă romii ar urma liceul şi studii universitare, ar găsi slujbe bine plătite şi ar fi contribuabili semnificativi la bugetul naţional. Raportul ia în calcul cifra oficială din recensământul naţional - 535.000 de romi - dar precizează că, în realitate, populaţia romă este de trei ori mai mare. Astfel, şi pierderile fiscale sunt de trei ori mai mari. Odată cu procesul rapid de îmbătrânire a populaţiei majoritare, neparticiparea romilor cu şanse egale pe piaţa muncii va căsca o prăpastie fiscală. E o perspectivă la fel de sumbră ca deficitul pe termen lung al fondului de pensii.

Dacă doar la o discuţie morfologică ne duce mintea, peste puţin timp nici nu va mai conta confuzia. Rom, ţigan, român vor găsi consensul în jurul unei mămăligi mucegăite. "Trebuie să recunoaştem că romilor nu le place să muncească", spunea Traian Băsescu într-o vizită externă recentă. Cu asemenea afirmaţii de asesor popular din anii '60, mai avem ce să le cerem politicienilor? Să aplice planuri de integrare a romilor pe decenii întregi de-acum înainte? Să combată căsătoriile timpurii, care distrug viitorul adolescenţilor romi? Să ofere burse, să introducă programul "Hrană, haine şi cărţi pentru copiii romi"? Nicio şansă. Dar preşedintele merită să afle că un copil de 7 ani poate fi educat să performeze, să facă o carieră, să ajungă director de bancă indiferent dacă e rom, srilankez, ugandez sau elveţian. Sau ţigan, ca să fim pe acelaşi nivel cu Prigoană.

Nu vrem să fim confundaţi cu ei. Sunt murdari, puturoşi, necinstiţi - e un şuvoi de stereotipii. Dar cea mai mare problemă a "ţiganilor" este că nu-i vrem lângă noi. Iar aceasta e de fapt problema noastră. Înainte de a pretinde civilizarea romilor, ar trebui să ne vindecăm noi înşine.