Evenimentul Zilei > Opinii > Opinii EVZ > EDITORIALUL EVZ: De ce este de plâns Basarabia
EDITORIALUL EVZ: De ce este de plâns Basarabia

EDITORIALUL EVZ: De ce este de plâns Basarabia

Două evenimente au avut loc în weekend dincolo de Prut: referendumul pentru modificarea articolului 78 din Constituţie şi meciul naţionalei de fotbal cu cea a Finlandei.

Am văzut şi ieri basarabeni fericiţi în urma victoriei de la fotbal, deşi înfrângerea de la referendum are asupra tuturor un impact infinit mai mare.

De ce a fost important referendumul? Articolul 78, cel care urma să fie modificat, prevede că preşedintele Republicii Moldova e ales de parlament, cu trei cincimi din numărul de deputaţi. O prevedere care a stat la originea crizelor politice care au blocat ţara în ultimii doi ani.

De ce a fost referendumul un eşec? Deşi aproape toţi cei care au votat au răspuns DA la întrebarea uşor stângace "Sunteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de întreg poporul?", referendumul a eşuat întrucât prezenţa la vot a fost insuficientă (29,05% faţă de pragul de validare de 33%, care tocmai fusese coborât de la 60%!).

Eşecul e cu atât mai greu de digerat cu cât optimismul liderilor AIE, transmis şi populaţiei active, a fost nemăsurat. Un sondaj de opinie făcut cu câteva zile înainte de referendum indica o intenţie de participare la vot de 70%. A fost sondajul eronat sau s-a întâmplat ceva atât de dramatic încât s-au pierdut pe drum 40% dintre cei care spuneau că vor vota? A fost, pe de o parte, prea mare încredere în victorie.

Foarte mulţi basarabeni au fost atât de convinşi că referendumul va fi o simplă formalitate, încât nici nu s-au mai obosit să meargă la vot, savurând victoria echipei de fotbal sau văzându-şi, pur şi simplu, de alte treburi. Pe de altă parte, campania pentru referendum a fost execrabilă în partea alianţei pro-europene şi extraordinar de eficientă la comunişti. În vreme ce comuniştii au muncit să transmită, de la om la om, un îndemn la pasivitate, mesajul simplu "staţi acasă, boicotaţi referendumul", liderii AIE s-au îmbătat cu apă rece şi nu şi-au pierdut vremea să explice de ce e utilă modificarea. În schimb, au împânzit ţara cu portrete ale prezidenţiabililor, dând impresia că e vot pentru preşedinţie. Mai rău, au început să se certe între ei pentru a câştiga o iluzorie întietate la prezidenţiale.

"Încă mânzul e în iapă, iar noi cumpărăm căpăstrul", a descris situaţia Serafim Urecheanu (lider Alianţa Moldova Noastră), care are, şi el, o parte de vină. Cearta dintre liderii AIE este, probabil, cel mai prost lucru care se putea întâmpla. E atât de simplu să transformi speranţele în dezamăgire! Atenţi la mărunţişuri, au uitat de ce sunt acolo.

Dezamăgirea şi slaba implicare civică a populaţiei e, în primul rând, eşecul lor şi abia în al doilea rând "meritul" comuniştilor şi al celor care fac voit jocul Moscovei. În fine, o explicaţie a eşecului ţine de aritmetică. Listele electorale sunt "umflate" artificial, în condiţiile în care aproximativ jumătate de milion de basarabeni, din cei 2,68 de pe liste, sunt plecaţi din ţară. Chiar dacă la referendum au votat mai mulţi "stranieri" decât la ultimele parlamentare (19.703 faţă de 15.000), numărul acestor voturi e prea mic ca să conteze.

Ce va urma? Dizolvarea parlamentului şi alegeri anticipate în luna noiembrie. Alegeri al căror rezultat e incert, în condiţiile în care forţele proeuropene par a nu mai avea tăria să lupte împreună împotriva comuniştilor lui Voronin (basarabenii se tem de "trădarea" fostului premier comunist Marian Lupu).

A fost ceva bun cu ocazia acestui referendum? Da. Dacă n-ar fi existat prag, articolul 78 ar fi fost modificat cu entuziasm. În plus, n-a existat nici urmă din fraudele electorale proorocite de comunişti. Liderii pro-UE de la Chişinău ar putea transmite puternic acest mesaj: că, cel puţin, sunt corecţi, democratici, au bună-credinţă şi respectă regulile jocului.

Atunci când priveşti peste Prut, te uiţi în oglindă. Avem impresia că situaţia românilor de dincoace de Prut e incomparabil mai bună decât a celor de dincolo. Fals. Că vrem sau nu s-o recunoaştem, starea de fapt din Bucureşti seamănă mult mai mult cu cea de la Chişinău decât cu cea de la Berlin. Aşa cum Republica Moldova e considerată cea mai săracă ţară din Europa, România e printre cele mai amărâte din Uniunea Europeană. E de plâns şi de făcut treabă.