Întâlnirea pe care Victor Ponta a avut-o cu delegaţia FMI a fost prima ocazie de a-l vedea "în pâine" pe premierul- desemnat. Era important să aflăm dacă viitorul şef al guvernului va miza pe cartea populismului, sau va prefera politicile economice responsabile.
Dacă va propune renegocierea de substanţă a unor prevederi din Acordul cu Fondul, sau va promite că România va respecta cu stricteţe angajamentele deja luate.
Victor Ponta a ales să fie prudent. Mai prudent decât mă aşteptam. A tăiat brusc elanul jurnaliştilor de a afla dacă salariile vor fi reîntregite. A atras atenţia că măsura presupune modificarea ţintei de deficit. Asta în condiţiile în care fostul guvern a reuşit să pună deoparte banii necesari. "De acum încolo trebuie să fiu serios în tot ceea ce declar", s-a justificat Victor Ponta. Pe pensionari i-a anunţat doar că le va returna contribuţiile la bugetul asigurărilor de sănătate. Niciun cuvânt despre o majorare consistentă a pensiilor. Ca să nu fie acuzat de propriul electorat că l-a dus de nas, Victor Ponta a invocat greaua moştenire. A acuzat guvernele Boc şi Ungureanu că nu au făcut nimic în privinţa restituirii proprietăţilor. O gaură financiară în plus de astupat.
Nu e nimic rău în faptul că premierul USL este prudent. Din contră. Peste graniţa de vest, avem un exemplu elocvent că populismul exagerat, în plină recesiune economică, nu poate duce decât la faliment. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a promovat astfel de politici dezastruoase şi s-a întors cu coada între picioare la negocierile cu FMI. Între timp, situaţia economică a Ungariei s-a deteriorat masiv. Ca să nu mai vorbim de cea politică.
În câteva zile, ne vom lămuri ce vrea să facă, punctual, guvernul lui Victor Ponta. Învestirea lui de către Parlament este o formalitate. După vot, scrisoarea de intenţie va fi redactată. Cu siguranţă, Victor Ponta nu va putea să readucă românilor prosperitatea de dinainte de criză. În ciuda promisiunilor sale că o va face dacă va ajunge la putere. Nu va putea. Va fi extrem de interesant să vedem cum va încerca USL să îşi conserve procentele din sondaje, în condiţiile în care îi va fi imposibil să arunce cu bani în popor. Va fi extrem de complicat. Dacă guvernul va eşua, USL va cădea sub 50%, iar Traian Băsescu îi va trimite pe PSD-işti şi PNL-işti din nou în opoziţie. O va face de pe o poziţie mult mai legitimă decât dacă PDL ar fi rămas la putere. Va putea explica opiniei publice că a oferit USL şansa de a guverna, dar nu s-a achitat conform aşteptărilor.
Mă îndoiesc că, în perioada următoare, şeful statului va pune multe probleme Guvernului. Cei care aşteaptă un război public între preşedinte şi premier îl vor aştepta mult şi bine. De ce ar încerca Traian Băsescu să blocheze iniţiativele guvernului? Pentru a-i da prilejul lui Victor Ponta să se victimizeze, să-l acuze că nu poate guverna în linişte? De ce ar ieşi des la rampă un politician cu o cotă de încredere scăzută? Pentru a le sufla în pânze adversarilor?
Am senzaţia că preşedintele va încerca să fie un "partener" al guvernului. Nu cred că va pierde nicio ocazie să tacă. Să-i lase pe actualii guvernanţi să se erodeze în linişte. Rapiditatea cu care l-a desemnat pe Victor Ponta premier, după căderea moţiunii de cenzură, este o dovadă în acest sens. Tot ce trebuie să facă Traian Băsescu este să aştepte. Timpul ar putea demonstra că politicile guvernelor PDL au fost cele corecte. "Ne vedem la Neptun!" ar putea fi semnalul că preşedintele a intrat într-o vacanţă prelungită. Până campania electorală din noiembrie.
Recomandările noastre
