Cei doi cercetatori au studiat ecoul undelor gravitationale, cu obiectivul de a descoperi semnale in acest ecou legate de fenomenele cuantice prevazute de Stephen Hawking.
Practic, au studiat modul in care se comporta undele gravitationale generate de unirea a doua stele de neutroni care ar trebui sa dea nastere unei gauri negre. Undele gravitationale care iau nastere in acest proces pot fi afectate de structura gaurilor negre. Daca ar exista procese cuantice precum cele prevazute de Hawking la nivelul orizontului evenimentelor, un fel de granita intre exteriorul si interiorul gaurilor negre, acestea si-ar pune amprenta asupra ecoului undelor gravitationale care ar fi reflectate la nivelul orizontului evenimentelor.
Reamintim ca procesele cuantice care ar avea loc la nivelul orizontului evenimentelor ar da nastere asa-numitei radiatii a lui Hawking: o radiatie care extrage energie din gaura neagra si in timp, mai mult sau mai putin indelungat, depinzand de masa gaurii negre, ar duce la evaporarea acesteia. O gaura neagra foarte mica, precum o gaura neagra primordiala – care ar fi luat nastere imediat dupa Big Bang – ar putea sa se fi evaporat deja, in timp ce gaurile negre foarte mari au timpi de evaporare de multe miliarde de ani (in plus consumand materie si energie in loc sa se evapore cresc in continuare).
Fenomenul cuantic prevazut de Hawking a fost verificat in laborato, insa pe modele mecanice, de exemplu apa cu unde sonore; nimeni pana in prezent nu a reusit sa masoare in mod direct radiatia lui Hawking.
Recomandările noastre
