BNR. Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, a declarat că România se confruntă cu dezechilibre economice majore și a făcut apel la încheierea unui pact politico-economic care să fie respectat de toate guvernele, indiferent de orientarea politică. Potrivit acestuia, inflația, deficitul bugetar și nivelul datoriei publice plasează țara într-o situație de risc, inclusiv în ceea ce privește menținerea ratingului recomandat investițiilor.
Valentin Lazea: România se confruntă cu indicatori economici îngrijorători
În cadrul unei conferințe organizate de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România, economistul-șef al BNR a afirmat că România înregistrează în prezent cea mai ridicată rată a inflației și cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
Acesta a atras atenția că, în cursul acestui an, datoria publică va depăși pragul de 60% din Produsul Intern Brut, ceea ce înseamnă că România nu va mai îndeplini nici ultimul criteriu de la Maastricht pe care îl respecta până acum.
„Traversăm o perioadă complicată, deoarece avem cea mai înaltă rată a inflației din Uniunea Europeană (…) și cel mai mare deficit bugetar (…), iar anul acesta vom depăși și pragul de datorie publică de 60% din PIB, ultimul criteriu Maastricht pe care îl mai îndeplineam. Având asemenea indicatori, există oricând pericolul retrogradării țării la nivelul nerecomandat investițiilor, pericolul opririi finanțărilor de pe piețele externe de capital și al ajustării brutale a nivelului de trai”, a declarat Valentin Lazea.
Propunerea BNR: un pact politico-economic respectat de toate guvernele
În opinia economistului, depășirea actualelor dificultăți economice necesită asumarea unui acord pe termen lung, care să nu depindă de schimbările politice.
Acesta consideră că trebuie stabilite limite clare pentru principalii indicatori macroeconomici, iar acestea să fie respectate indiferent de partidul aflat la guvernare.
„De aceea este imperativ necesară stabilirea unor ținte în care să se încadreze inflația, deficitul bugetar și creșterea economică, ținte care, odată atinse, să fie respectate de orice guvern, indiferent de coloratura ideologică. Cu alte cuvinte, e necesar un pact politico-economic care să oblige toate guvernele să nu depășească anumite intervale în ce privește indicatorii macroeconomici”, a afirmat economistul.
Bani. Sursa foto: Dreamstime
Economistul-șef al BNR: Deficitul trebuie redus la cel mult 3% din PIB
Valentin Lazea a susținut că reducereadeficitului bugetar reprezintă principala condiție pentru stabilizarea datoriei publice. Potrivit acestuia, deficitul trebuie coborât sub nivelul cheltuielilor cu dobânzile, estimate în prezent la aproximativ 2,8% din PIB.
„Pentru ca datoria să înceapă să scadă, deficitul bugetar trebuie redus sub nivelul cheltuielilor cu dobânzile, care sunt de aproximativ 2,8% din PIB. Asta înseamnă că deficitul bugetar ar trebui adus în intervalul 2,5-3% din PIB. Este singurul lucru pe care îl putem face pentru a ne putea uita în ochii copiilor noștri fără să roșim”, a spus Lazea.
Acesta a reamintit că România depășește constant limita de 3% din PIB privind deficitul bugetar încă din anul 2017, situație care a contribuit inclusiv la amânarea aderării la zona euro.
Critici la adresa unei părți a mediului de afaceri
În cadrul aceleiași conferințe, economistul-șef al BNR a criticat lipsa de interes manifestată de o parte a mediului de afaceri față de indicatorii macroeconomici.
„Conceptele de macroeconomie sunt total necunoscute de către mediul de afaceri, care nu numai că nu le știe, nu vrea să le știe. Vă rog să faceți acest apostolat, să vă duceți la oamenii ăia și să le explicați în clar. Pentru că ei nu au nicio treabă cu aceste concepte”, le-a transmis acesta analiștilor financiar-bancari.
Creșterea economică bazată pe datorie accentuează dezechilibrele
Valentin Lazea consideră că problemele economice actuale nu sunt rezultatul incompetenței, ci al unei strategii economice greșite, bazate pe stimularea excesivă a creșterii economice.
„Deficitul nu a explodat din incompetență, ci dintr-o narativă deliberată: «cheltuim mult ca să creștem economia». Antreprenorii, atât cei români, cât și cei străini, au susținut cu frenezie acest tip de forțare a creșterii economice, crezând în mod eronat că o creștere economică este cu atât mai bună cu cât este mai mare. Dar nu este adevărat. Când se depășește PIB-ul potențial, creșterea face mai mult rău decât bine”, a declarat economistul-șef al BNR.
Potrivit acestuia, ritmul sustenabil de creștere al economiei României este în prezent de aproximativ 2,5-3% pe an, iar depășirea acestui nivel prin stimularea consumului pe baza datoriei publice riscă să accentueze dezechilibrele macroeconomice.
Recomandările noastre
