Criza economica / Sursa foto: Thunderstock17 | Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Un nou raport FMI și avertismentele guvernatorului Mugur Isărescu confirmă riscuri economice severe pentru România: deficit mare, creștere anemică, inflație persistentă și presiuni asupra mediului privat.
Economia României este descrisă tot mai des, atât de instituțiile internaționale, cât și de specialiștii locali, ca fiind într-un punct critic. Cel mai recent raport publicat după consultările FMI pe Articolul IV se suprapune perfect peste avertismentele transmise în ultimele săptămâni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Concluzia comună este simplă și dură: riscurile macroeconomice cresc, iar spațiul de manevră al statului se restrânge rapid.
Pentru a înțelege dimensiunea problemelor, vicepreședintele Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Bogdan Petre, a explicat pentru stiripesurse de ce România a intrat într-o etapă în care „realitatea economică nu mai poate fi cosmetizată”.
„România a intrat într-o zonă de risc macroeconomic major”
Accentul pus de FMI pe deteriorarea finanțelor publice și pe deficitul excesiv este, în opinia lui Bogdan Petre, cel mai puternic semnal transmis României în ultimii ani. Expertul explică faptul că raportul Fondului Monetar și declarațiile lui Mugur Isărescu descriu aceeași imagine: un stat cu dezechilibre adânci, cu datorie publică în creștere și cu nevoia urgentă de ajustări fiscale.
„România este astăzi într-un punct critic în care realitatea economică nu mai poate fi cosmetizată sub nici o formă. Raportul FMI și declarațiile guvernatorului BNR transmit același mesaj: am intrat într-o zonă de risc macroeconomic major, iar ferestrele de manevră se îngustează rapid”, spune vicepreședintele ASPES.
FMI transmite clar că România nu poate continua politicile actuale. Deficitul bugetar estimat aproape de 9% din PIB este catalogat drept incompatibil cu stabilitatea fiscală. În lipsa unor corecții consistente, riscul pentru ratingul de țară crește, iar credibilitatea statului pe piețele internaționale se poate deteriora rapid.
Mugur Isărescu. Sursă foto: LinkedIn
Creșterea economică, prea slabă pentru a compensa dezechilibrele
Bogdan Petre subliniază că România se apropie de pragul recesiunii. Consumul, principalul motor al creșterii din ultimii ani, începe să încetinească. Inflația rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, iar măsurile fiscale adoptate pentru a reduce deficitul lovesc direct cererea internă.
„Eu cred că în acest moment economia este foarte aproape de pragul recesiunii. Creșterea economică e fragilă, puterea de cumpărare se prăbușește, iar inflația rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană”, explică acesta.
El oferă și o interpretare pe înțelesul celor care nu urmăresc zilnic indicatori macroeconomici: dacă dobânzile sunt menținute ridicate pentru a controla inflația, economia riscă să alunece în criză; dacă dobânzile scad prea repede, inflația rămâne necontrolată.
„România se află pe muchie. Dacă cheltui prea mult, faci gaura bugetară și mai mare, dacă tai cheltuielile și tipărești prea mulți bani ca să plătești datoriile, omori afacerile și locurile de muncă”, avertizează Petre.
Fondurile europene, un punct vulnerabil în continuă agravare
Un alt risc subliniat de vicepreședintele ASPES este capacitatea redusă a României de a folosi fondurile europene. El arată că regulile devin tot mai stricte, iar statul român întâmpină dificultăți majore în implementare.
„Absorbția fondurilor europene devine tot mai dificilă. Capacitatea administrativă rămâne slabă. În condițiile în care investițiile publice depind masiv de banii europeni, orice întârziere devine un risc direct pentru stabilitatea economică”, explică Bogdan Petre.
Acesta atrage atenția și asupra situației PNRR. România a reușit să transforme o parte importantă din granturile nerambursabile în împrumuturi, ceea ce pune presiune suplimentară pe datorie.
Deficitul comercial – simptomul cel mai vizibil al dezechilibrului
Conform datelor INS citate de Bogdan Petre, deficitul comercial a ajuns la niveluri record. Exporturile totale sunt de 72,17 miliarde de euro, în timp ce importurile ating 96,66 miliarde de euro. Rezultatul: un minus de 24,49 miliarde de euro.
Această discrepanță arată dependența extrem de mare a economiei de bunuri produse în străinătate și slăbiciunea industriei românești, care pierde competitivitate într-un ritm accelerat.
Mediul de afaceri, sub presiune istorică
Potrivit analizei ASPES, firmele românești se confruntă cu o presiune cumulată rar întâlnită: taxe mai mari, costuri operaționale ridicate, energie scumpă și acces tot mai dificil la finanțare.
„Șomajul începe să crească, iar firmele au probleme serioase cu accesul la finanțare. Băncile preferă să direcționeze lichiditatea către titlurile de stat, nu către economie. Fenomenul de «lazy banking» arată clar că sistemul bancar nu mai joacă rolul său fundamental de finanțare a companiilor”, spune Petre.
El descrie un lanț de efecte: firme cu costuri mai mari, investiții reduse, productivitate slabă și pierderea competitivității în fața importurilor.
FMI: ajustări fiscale, reforme și prudență monetară
Raportul FMI cere aplicarea integrală a ajustărilor fiscale planificate pentru 2025–2026, urmate de măsuri suplimentare pe termen mediu. Fondul avertizează că România trebuie să crească veniturile, să eficientizeze cheltuielile și să gestioneze cu mai multă rigoare finanțele publice.
Pe zona monetară, FMI recomandă prudență: dobânzile nu ar trebui reduse decât după ce creșterile salariale și prețurile se stabilizează. O flexibilitate mai mare a cursului ar ajuta economia, dar riscurile valutare sunt prea mari în prezent.
FMI mai cere testarea riguroasă a băncilor, monitorizarea expunerii la datoria suverană și întărirea mecanismelor de criză.
Estimările Fondului sunt modeste: creștere economică de 1% în 2025 și 1,4% în 2026, cu revenirea inflației la ținta BNR abia la finalul lui 2026.
„Ascunsă după colț, se apropie stagflația”
Vicepreședintele ASPES avertizează că România riscă să intre într-o combinație periculoasă: economie stagnantă, inflație ridicată și șomaj în creștere.
„Se apropie stagflația: o combinație toxică de creștere economică zero, inflație persistentă și șomaj în creștere. Mediul privat se va zgudui din temelii, iar statul nu are niciun mecanism real să amortizeze șocul”, avertizează Petre.
