Evenimentul Zilei > Actualitate > ECONOMIA ÎN 2012: La ce curs îţi vei plăti ratele şi ce scumpiri ne aşteaptă
ECONOMIA ÎN 2012: La ce curs îţi vei plăti ratele şi ce scumpiri ne aşteaptă

ECONOMIA ÎN 2012: La ce curs îţi vei plăti ratele şi ce scumpiri ne aşteaptă

Anul viitor, BNR are toate şansele să se bucure de atingerea ţintei de inflaţie, iar cursul valutar să fie stabil, spun analiştii economici chestionaţi de "Evenimentul zilei".

În 2011, cel mai probabil, estimarea oficială de creştere a PIB, de 1,5%, făcută la început de an, va fi depăşită, analiştii Raiffeisen anticipând chiar un nivel de 2,5%.

Anul viitor vine la rândul său cu veşti bune. Una din ele este că nivelul leu/euro ar putea ajunge la 4,1, în prima parte a lui 2012, după cum estimează analiştii chestionaţi de EVZ.

Per total, pentru anul care vine economiştii întrevăd şanse mari ca inflaţia să se încadreze în ţinta Băncii Naţionale, iar cursul să se menţină la un nivel stabil, între 4,1 şi 4,4 lei/ euro, chiar dacă pe fondul unei economii care va avansa mai lent ca în acest an.

Cu cât va creşte economia, în 2012

2011 a beneficiat de o producţie agricolă excepţională, iar cererea externă a funcţionat relativ bine, permiţând exporturilor să-şi continue creşterea. Adâncirea crizei de la nivel european şi perspectiva unei noi recesiuni ridică semne de întrebare în legătură cu capacitatea pieţelor UE, principalul nostru partener comercial, de a absorbi la acelaşi nivel produsele româneşti. Estimările analiştilor indică o creştere economică cuprinsă între 0,5 şi 2,1%, anul viitor. Anticipările diferite reies din probabilitatea mai mică sau mai mare pe care o întrevăd aceştia ca serviciile, construcţiile, investiţiile publice şi cererea internă să preia o parte din rolul jucat în 2011 de agricultură şi exporturi.

O creştere a PIB de 2,1% în 2012 estimează Florian Libocor, economistul şef al BRD Soc Gen. "Probabil că surprizele pozitive vor veni din zona de construcţii şi servicii. Totodată, cred că vom vedea o performanţă mai bună pe zona de investiţii", spune acesta.

Mai pesimişti, analiştii Volksbank se aşteaptă la diminuarea ritmului de creştere în toate sectoarele economiei. "Performanţe negative s-ar putea înregistra în servicii, în timp ce industria şi construcţiile ar putea să cunoască unele creşteri modeste", spune Melania Hăncilă, economistul şef al băncii, care anticipează pentru la anul o majorare a PIB de 1%.

"Scenariul nostru de bază indică o creştere economică de aproximativ 1% anul viitor, însă riscurile sunt în principal negative, venind din scăderea cererii externe care nu are perspective de a fi compensată de consumul intern, din cauza presiunilor de pe piaţa muncii şi tergiversării reformelor majore care continuă să consume veniturile publice în defavoarea investiţiilor", spune Melania Hăncilă.

Majoritatea analiştilor consultaţi de EVZ sunt de acord că este foarte puţin probabil să avem un an agricol la fel de bun ca acesta ."Nu a mai plouat de mai bine de patru luni. Producţia de rapiţă pare deja compromisă, iar grâul nu a beneficiat de ploi, ca să încolţească", a comentat Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank.

Agricultura are o pondere de circa 7% din PIB dar, atrage atenţia acesta, dacă vom avea o scădere a producţiei cu circa 20%, atunci înseamnă deja că PIB este tras în jos cu aproape un punct, spune analistul. Astfel, Raiffeisen Bank anticipează că la anul vom avea o creştere de numai 0,5%.


EVOLUŢIE. Agricultura, care a „săltat” PIB-ul în acest an, nu mai are perspective la fel de bune şi pentru anul care vine
FOTO: REUTERS

Avem şanse să atingem ţinta de inflaţie

Ţinta de inflaţie fixată de banca centrală pentru anul viitor este de 3%, plus/minus un punct procentual, iar analiştii chestionaţi de EVZ sunt de părere că aceasta va fi atinsă.

"Indicele inflaţiei s-ar putea situa în jurul nivelului de 3,5%, pe fondul menţinerii deficitului de cerere agregată şi a unui curs de schimb relativ stabil, precum şi a presiunii reduse din partea preţului la materii prime, pe fondul încetinirii creşterii economice la nivel global", spune Melania Hăncilă de la Volksbank.

Economistul şef al BRD, Florian Libocor, estimează, la rândul său, că obiectivul BNR va fi atins, în condiţiile în care vor exista presiuni de creştere moderate, în special la nivelul preţurilor administrate. Însă, atrage atenţia Ionuţ Dumitru, efectul de bază din 2012 la nivelul preţurilor de produse alimentare, adică faptul că acestea se vor raporta la tarifele scăzute din 2011, când anul agricol a fost unul foarte bun, va favoriza creşterea inflaţiei pe acest segment.

Raiffeisen estimează un nivel al inflaţiei între 3,5% şi 4% pentru la anul, ceea ce ar însemna că BNR şi-ar atinge ţinta.

Deficit bugetar de 3% din PIB, un obiectiv realist

Una din veştile bune ale anului 2012 ar putea fi aceea că România ar putea încheia anul viitor cu un deficit bugetar de 3% din PIB, în termeni ESA (deci incluzând arieratele companiilor de stat), acesta fiind nivelul convenit cu finanţatorii externi, spune Ionuţ Dumitru.

De altfel, nici nu este cazul să fim mai ambiţioşi de atât, pentru că economia este încă afectată de criză, spun analiştii. "Reintrarea în obiectivul Maastricht este o aşteptare fezabilă. Cred că nu are sens să forţăm mai mult decât în situaţia în care se vor optimiza veniturile. Chiar şi aşa, anul 2012 este dificil şi nu cred ca trebuie să forţăm poziţia bugetară", a declarat Florian Libocor, economistul şef al BRD, care anticipează, la rândul său, un nivel al indicatorului de 3%.

Guvernul a anunţat pentru 2012 o ţintă de deficit în termeni cash de 1,9% din PIB (deci circa 2,4% în termeni ESA), un nivel considerat însă prea ambiţios de analişti.

"Mă aştept ca guvernul să se încadreze în limita de deficit bugetar stabilită de Comisia Europeană, respectiv de 3% din PIB după standardele ESA95 şi în jur de 2,2-2,5% după standardele locale (cash), însă cu siguranţă va fi depăşită ţinta de 1,9% din PIB din proiecţia bugetară pentru 2012", este de părere Melania Hăncilă, care spune că ratarea ţintei se va produce ca urmare a unei creşteri economice sub aşteptările guvernului.

În opinia sa, va exista o revizuire bugetară la mijlocul anului, când se va constata ca veniturile efective sunt sub cele estimate iniţial.

Curs de schimb mediu de 4,3 lei/euro

Trecerea băncilor la noile standarde contabile, cele internaţionale, presupune eliberarea unui volum mare de valută pe piaţa monetară, ceea ce ar putea conduce la o apreciere considerabilă a leului.

Melania Hăncilă anticipează că leul va fluctua în banda 4 – 4,4 lei/euro. La finele primului trimestru, aceasta se aşteaptă să vedem un nivel de curs de 4,1 lei/euro, urmând ca la sfârşitul trimestrului doi să se ajungă la un nivel de 4,2 lei/euro şi de 4,3 lei/euro la sfârşitul următoarelor trei luni. Pe final de an, economistul Volksbank întrevede un nivel de 4,2 lei/euro.

Florian Libocor estimează că leul va varia în intervalul 4,1 – 4,3 lei/euro, în timp ce Ionuţ Dumitru prognozează un curs mediu de 4,3 lei/euro pentru la anul. "Luând în calcul situaţia tensionată de la nivel internaţional, nu cred că există perspective pentru ca întărirea leului să continue pe termen mai lung, şi tocmai de aceea cred că se va atinge un curs mediu de 4,3 lei/euro", a comentat Ionuţ Dumitru.


ÎMPRUMUTURI

Creditele pentru firme şi populaţie

vor avea o creştere moderată Creditarea va înregistra o dinamică pozitivă anul viitor, dar nu este de aşteptat ca soldul creditelor să înregistreze o majorare peste 5%, spune Melania Hăncilă.

Nici economisirea nu va avea un ritm mai alert, iar presiunile de pe piaţa muncii se vor menţine şi nu se întrevăd premise favorabile pentru majorarea veniturilor populaţiei peste rata inflaţiei, aşa că cererea de credite nu va fi puternică, este de părere economistul şef al Volksbank. În opinia acesteia, creditele pentru companii vor fi principalul motor de creştere al creditării anul viitor, iar împrumuturile în lei vor fi în prim-plan, în condiţiile în care raportul dintre credite şi depozite este supraunitar şi resursele în moneda locală ar putea fi mai uşor accesibile.

Florian Libocor, de la BRD, se aşteaptă, de asemenea, la o evoluţie pozitivă a creditării, însă nu spectaculoasă. "Aici trebuie să se lucreze la sentimentul de încredere", spune economistul şef al BRD.

Costul riscului de ţară, care va fi determinat şi de capacitatea guvernanţilor de a implementa reformele necesare, va fi una dintre componentele determinante ale dobânzilor la credite. "Concurenţa acerbă pentru resursele locale va pune presiune pe dobânzile la lei, atât la credite, cât şi la depozite, însă există premise şi pentru scăderea treptată a acestor dobânzi, dacă BNR s-ar folosi de întregul arsenal de instrumente de politică monetară de care dispune pentru a relaxa condiţiile monetare şi a injecta o cantitate suplimentară de bani în piaţă", spune Hăncilă.

Mecanismele la care ar putea recurge Banca Naţională a României pentru ca dobânzile să scadă sunt: diminuarea dobânzii cheie care este real pozitivă de 2,5%, lăsând suficient spaţiu de manevră BNR-ului; reducerea nivelul rezervelor minime obligatorii şi a ecartului dintre dobânda cheie şi cea la facilitatea de creditare. Această din urmă diferenţă este, în prezent, de 4 puncte procentuale, fiind cea mai mare din UE, spune Melania Hăncilă.
Citiţi şi:

  • AVERTISMENT FMI: Pregătiţi-vă pentru recesiunea din 2012!
  • Prognoze pentru 2012: Băncile se vor închide, iar noi ţări intră în recesiune
  • Băsescu: "Deficitul bugetar în 2012 trebuie să fie mult sub 3%"
  • Ce se va întâmpla cu economia mondială în 2012
Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: