Conform ultimului sondaj EUROBAROMETRU, doar unul din patru români este interesat de inovații și descoperiri medicale. De asemenea, doar 2% dintre conaționali au răspuns corect la mai mult de 8 întrebări despre știință și tehnologie. Totodată, o altă observație relevantă mai ales în plină pandemie de coronavirus a fost legată de faptul că doar 3 din 10 români știu că antibioticele omoară doar bacterii și nu omoară virusuri.

Conform Centrului de Evaluare si Analize Educationale, când au fost întrebați despre „știință și tehnologie”, doar 2% dintre românii care au participat la sondajul EUROBAROMETRU au răspuns corect la mai mult de 8 întrebări despre știință și tehnologie.

Practic, este cel mai mic procent dintre Statele Membre UE. Nu este deloc o concluzie onorantă pentru România și mai ales despre gradul de educație al românilor. 51% dintre români au răspuns corect când au primit între 5 și 8 întrebări, iar 47% au răspuns corect la mai puțin de 5.

În Uniunea Europeană, media este de 24% răspunsuri corecte la mai mult de 8 întrebări. Astfel, România pe ultimul loc se situează pe ultimul loc. Mai mult, conform sursei citate, unul din 4 români consideră că știința și tehnologia influențează negativ și foarte negativ societatea.

Doar 14% dintre conaționali consideră că influența științei și tehnologiei pentru societate este una foarte pozitivă. În același timp, 58% consideră că este destul de pozitivă. Din nou, apar procente care situează România la coada clasamentului din UE.

Diferențe mari între români și ceilalți

Noul sondaj Eurobarometru despre „cunoștințele și atitudinile cetățenilor europeni față de știință și tehnologie”, arată că 9 din 10 cetățeni ai UE (86%) consideră că influența generală exercitată de știință și tehnologie este pozitivă.

Ei se așteaptă ca tehnologiile aflate în curs de dezvoltare să aibă un efect pozitiv asupra modului nostru de viață în următorii 20 de ani. În special, energia solară (92%), vaccinurile și combaterea bolilor infecțioase (86%) și inteligența artificială (61%).

În plus, există interes ridicat pentru știință și tehnologie (82%), dar și o dorință a cetățenilor de a afla mai multe despre acestea. Totuși, așa cum am constatat deja, procentele nu se aplică și pentru România.

Doar unul din 4 români este interesat de inovații și descoperiri medicale, în timp ce doar unul din 6 dorește să știe mai multe despre evoluțiile științifice.

Unul din 2 români este de acord că știința este prea complicată și afirmă că nu înțelege mare lucru din ce presupune ea. Prin urmare, doar unul din 4 români consideră că știința este importantă în viața de zi cu zi.

Ce rol au antibioticele în pandemie?

Atenție! După aproape doi ani de pandemie, doar 3 din 10 români știu că antibioticele omoară doar bacterii și nu omoară virusuri. Procentul a scăzut comparativ cu 2005;

La fel de îngrijorător este că 35% dintre români nu citesc publicații științifice și nici nu uită la documentare științifice vreodată. 32% o fac foarte rar, aproape niciodată, iar 25% dintre ei doar ocazional. Doar 7% dintre români fac asta cu regularitate. Din noi, avem cel mai mic procent dintre statele europene chestionate.

În Cipru, Grecia, Bulgaria și România (n.r. – ordinea este descrescătoare), majoritatea celor întrebați cred că antibioticele neutralizează atât virusuri, cât și bacterii.

Despre această afirmație, 63% dintre români consideră că e adevărată, 29% consideră că nu este adevărată, iar 8% nu știu.

În majoritatea statelor care au participat la chestionar, procentul celor care credeau că antibioticele omoară atât bacterii, cât și virusuri a scăzut comparativ cu 2005. Doar în România a crescut cu 10%.

În total, în 5 țări a crescut acest procent: Grecia +21%, Bulgaria + 10%, Ungaria +4%, Croația +2%. Altfel, 3 din 10 europeni cred că virusurile au fost produse în laborator pentru a ne controla libertatea și că un leac pentru cancer există, dar este ascuns intenționat.

Majoritatea respondenților, cu excepția celor din Olanda și Danemarca, cred că știința și tehnologia ar putea ajuta la îmbunătățirea mediului înconjurător, dar de fapt ajută companiile să producă bani.

Ce este Eurobarometrul?

„Începând din 1973, instituțiile europene comandă periodic sondaje ale opiniei publice, cunoscute sub numele de Eurobarometru, în toate statele membre ale UE.

În 2007, Parlamentul European și-a lansat propria serie de sondaje Eurobarometru specifice. Aceste anchete vizează o gamă largă de subiecte, axându-se pe percepțiile și așteptările cetățenilor în ceea ce privește acțiunile UE și pe principalele provocări cu care se confruntă Uniunea.

Sondajele analizează totodată detaliat atitudinile cetățenilor față de UE și față de Parlamentul European, acordând în același timp o atenție specială opiniilor publicului legate de alegerile europene. Datorită acestui exercițiu de durată, analiza rezultatelor oferă o perspectivă aprofundată și detaliată asupra tendințelor și evoluției opiniei publice față de chestiunile europene, atât la nivel național, cât și la nivel sociodemografic″, se arată pe europarl.europa.eu.