Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat astăzi că situaţia absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune de la Uniunea Europeană este dramatică. Potrivit lui, sunt şanse foarte mari ca în acest an gradul de absorbţie să fie mai mic decât în 2009.

"La fondurile structurale şi de coeziune, situaţia este într-adevăr dramatică - absorbţia este la mai puţin de jumătate la nouă luni comparativ cu anul trecut. La Fondul European pentru Dezvoltare Regională, la nouă luni, absorbţia este zero. Sunt datele luate din balanţa de plăţi. La Fondul de coeziune, s-au absorbit mai puţin de o treime din fonduri faţă de anul trecut, iar la Fondul Social European, foarte puţin", a spus şeful băncii centrale, la o conferinţă pe tema absorbţiei fondurilor europene.

Potrivit lui, pe total, atragerea de fonduri europene pe primele nouă luni din 2010 se situează sub 70% faţă de nivelul din 2009 şi sunt şanse "extrem de mari" ca pe ansamblul întregului an să se situeze sub volumul de fonduri europene absorbit în 2009.

Pe agricultură stăm mai bine, dar nu şi la "pescuit"

Pe agricultură şi dezvoltare rurală, absorbţia de fonduri europene va depăşi realizările din anul precedent, iar pe Fondul Social European s-a absorbit foarte puţin, a mai spus guvernatorul băncii centrale, citat de Agerpres.

"La Fondul European pentru Pescuit, pescuim în continuare zero, apropo de pescari", a precizat Isărescu.

El a subliniat că fondurile comunitare sunt esenţiale pentru dezvoltarea României, iar BNR, ca şi alte instituţii ale statului şi alţi actori implicaţi în procesul de atragere de finanţare europeană, inclusiv băncile, pentru cofinanţare, are un interes major în absorbţia fondurilor europene.

"Eu nu cred că este vorba de lipsă de interes, ci mai mult de delăsare, neînţelegere, lipsă de educaţie, descurajare. Mai găsesc câte cuvinte vreţi, dar nu de asta ducem lipsă", a spus şeful BNR, după ce un bancher a spus, în timpul conferinţei, că fondurile europene sunt o iluzie.

Conform lui Isărescu, România nu poate avea un deficit bugetar mai mare pe timp de criză, iar singurul mod prin care poate face cheltuieli mai mari este prin absorbţia de fonduri europene.

"Un deficit bugetar mai mare cu 1-2 procente s-ar duce pe plăţi de dobânzi, pe diferenţe de curs valutar şi ne-ar afunda mai tare în criză", a spus Isărescu.

Pentru 2010, deficitul bugetar programat este de 6,8% din PIB, iar pentru 2011 proiectul de buget prevede un deficit de 4,4 din PIB.