Credința comună că vremea are legătură cu durerile articulare sau musculare este, de fapt, un mit.
Durerile nu au legătură cu frigul
Un studiu efectuat pe peste 15 000 de persoane din întreaga lume nu a găsit nicio legătură directă între temperatură sau umiditate și majoritatea durerilor articulare sau musculare.
Vremea poate fi asociată cu afecțiuni noi și continue, cum ar fi înrăutățirea simptomelor astmului din cauza temperaturilor scăzute, probleme cardiace precum aritmia, stopul cardiac și boala coronariană, iar mulți oameni cred că vremea are legătură cu durerile lor.
Afecțiunile musculo-scheletice afectează mai mult de 7 milioane de australieni, astfel încât studiul a urmărit să afle dacă vremea este vinovată pentru crizele de iarnă.
Temperaturile foarte scăzute nu au fost studiate
Cercetarea a presupus compararea frecvenței raportării durerilor între diferite tipuri de vreme, inclusiv caldă sau rece, umedă sau uscată, ploioasă, vântoasă și unele combinații.
Rezultatele au arătat că schimbările de temperatură a aerului, umiditatea, presiunea atmosferică și precipitațiile nu cresc riscul simptomelor de durere la genunchi, șold sau spate și nu sunt asociate cu persoanele care solicită asistență medicală pentru un nou episod de artrită.
Rezultatele sugerează că nu există o legătură directă între vreme și durerile de spate, genunchi sau șold și nici nu vă va provoca artrită.
Cu toate acestea, temperaturile foarte scăzute ale aerului (sub 10°C) au fost rareori studiate, astfel încât nu se pot face concluzii cu privire la înrăutățirea simptomelor în cazul unor schimbări mai extreme ale vremii.
Durerile au legătură cu temperatura doar la bolnavii de gută
Singura excepție a constatărilor a fost în cazul gutei, un tip de artrită inflamatorie care poate apărea și dispărea, unde durerea a crescut în condiții mai calde și uscate. Guta are la bază un mecanism biologic foarte diferit de durerile de spate sau de osteoartrita genunchiului și șoldului, ceea ce poate explica rezultatele.
Combinația de vreme caldă și uscată poate duce la creșterea deshidratării și, în consecință, la creșterea concentrației de acid uric în sânge și la depunerea de cristale de acid uric în articulație la persoanele cu gută, ceea ce duce la o acutizare.
Oamenii dau vina pe vreme pentru durerile de iarnă deoarece aceasta poate influența alți factori și comportamente care modelează modul în care percepem și gestionăm durerea.
De exemplu, unele persoane își pot schimba rutina de activitate fizică în timpul iernii, cum ar fi alegerea canapelei în locul sălii de sport, sau își pot schimba rutina de somn sau starea de spirit. Schimbările de dispoziție, deseori întâlnite pe vreme rece, pot declanșa, de asemenea, creșteri ale durerilor de spate și de genunchi.
Pentru a gestiona mai bine durerile de iarnă, concentrați-vă pe factorii de risc care pot fi controlați și modificați, mai degrabă decât pe cei care nu pot fi controlați de vreme. Printre aceștia se numără creșterea activității fizice, scăderea în greutate, menținerea căldurii în organism, menținerea unei diete sănătoase și evitarea fumatului sau a consumului ridicat de alcool, potrivit Medicalexpress.