Alegerile prezidenţiale americane au intrat în linie dreaptă, chiar dacă mai sunt 9 săptămâni de campanie.
De sâmbătă, Carolina de Nord este primul din cele 37 de state care permit votul în avans pentru orice motiv, care a lansat scrutinul. E un fapt extrem de important, acesta fiind unul dintre statele decisive în care alegerea unui candidat are cel mai mare impact asupra rezultatului final, acele aşa numite „swing states”, care migrează între republicani şi democraţi la fiecare scrutin.
Săptămâna care a trecut a fost marcată de impactul major al interviului lui Donald Trump la televiziunea rusă Russia Today, parte a concernului Sputnik specializat în propagandă şi război informaţional global. Ieşirea publică a candidatului republican a dus la prăbuşirea accelerată în sondaje, fapt speculat şi de către Hillary Clinton, care a sancţionat prestaţia contracandidatului său pentru că nu s-a ferit să-l laude fără nici o noimă pe Vladimir Putin şi să-şi atace propria ţară şi politica externă americană a lui Barack Obama. Concluzia acestui comportament deloc patriotic şi nepotrivit conservatorismului republican a permis ca doamna Clinton să remarce faptul că Trump este nepotrivit pentru a ocupa cea mai înaltă funcţie din administraţia americană. „Cu fiecare zi ce trece, campania asta e tot mai mult un reality show de televiziune”, a susţinut doamna Clinton. „Asta nu e o campanie electorală prezidenţială serioasă, şi e dincolo de imaginaţia oricui că avem un candidat pentru preşedinţia americană care laudă un autocrat rus precum Vladimir Putin” în plină campanie.
Putin a dobândit o notorietate şi vizibilitate nemeritate în campanie electorală americană, prin mutarea întregii dispute a agendei actuale dinaintea eventualelor întâlniri electorale, faţă în faţă, pe temele susţinerii sau respingerii Rusiei lui Putin. Donald Trump a adus în mod repetat tema Putin în prim plan, dar acum este vizibil în defensivă după ultimele afirmaţii de la interviul din Russia Today.
Ne puteți urmări și pe Google News
În acest context, Trump a susţinut că nu crede că Guvernul rus e în spatele spargerii mailurilor Partiului Democrat şi că nu crede că Moscova s-ar implica în alegerile americane prin atacuri cibernetice. Afirmaţiile sale contrazic datele prezentate deja de către FBI şi alte agenţii americane, iar investigaţia este în curs pentru a depăşi etajul identificării fabricilor de troli ruse ca surse ale spargerilor şi atacurilor încurajate chiar de către Trump. Acesta a rugat Rusia să spargă şi să prezinte mailurile personale ale doamne Clinton, într-o ieşire ce a fost îndelung criticată de americani. La nivelul sondajelor de opinie, deşi ecartul s-a aplatizat, episodul scurt în care un sondaj l-a plasat pe Trump în prim plan, pentru prima oară după convenţia democrată, a fost depăşit, iar candidatul republican a plonjat în sondaje în urma declaraţiilor şi interviului la televiziunea rusă. În plus, dacă doamna Clinton are 3,5 procente în faţă, fenomenul este dublat de o scădere a candidaţilor marginali, libertarian şi ecologist, pe măsură ce ne apropiem de alegeri cei doi ocupând un spaţiu tot mai redus în dezbaterea publică.
Mai mult, partea cea mai complicată pentru Trump este împărţirea voturilor la nivelul statelor. Pentru că alegerile americane se câştigă la nivelul electorilor, şi nu la votul popular. Democraţii au învăţat deja lecţia şi vizează cu precădere statele relevante în bătălia pentru electori, şi nu votul popular, care oricum le e favorabil. Pe acest calcul, doamna Clinton ar deţine, în fapt, 67% din electori, iar debutul votului anticipat ameninţă să-i consolideze avansul.
Recomandările noastre
