Există, pe de altă parte, și un demers politic în acest sens, un parlamentar constănțean solicitând guvernului reînființarea flotei comerciale maritime a României.

Directorul Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV), Ovidiu Cupșa, anunță constituirea unui grup de lucru care se va ocupa direct de eloborarea unei legi privind reînființarea flotei comerciale române: “Sub coordonarea Secretarului de Stat (din ministerul transporturilor), Marius Humelnicu, ne-am constituit într-un un grup de lucru format din specialiști din MT, Autoritatea Navală Română (ANR) și CERONAV, la care vor fi cooptați și alți specialiști din sectorul naval, în vederea elaborării și inițierii legislației pentru crearea unei flote comerciale sub pavilion românesc. E un demers complex, care implică elaborarea și adoptarea unei legislații fiscale și civile favorabile armatorilor și notificarea Comisiei Europene. Un proces care nu va fi finalizat peste noapte!”

Ovidiu Cupșa arată că, de 20 de ani, România nu mai are nicio navă comercială sub pavilion românesc și totuși, “cei peste 30.000 de marinari români, portul Constanța, cu ieșirea prin Canalele Navigabile la TNT VII, instituțiile de autorizare și certificare ale Ministerului Transporturilor (ANR și CERONAV) și universitățile maritime (Universitatea Maritimă Constanța și Academia Navală Mircea cel Bătrân) ne-au păstrat onorabil în rândul țărilor maritime”. El admite că dispariția flotei românești a rămas o pată pe obrazul României și un simbol trist al neputinței noastre post-revoluționare și că în conștiința populară dispariția flotei a rămas întipărită ca un exemplul că „în România se fură totul”.

 

Deși sectorul naval a evoluat, s-a modernizat constant, existând proprietari români care dețin nave, dar le înscriu sub pavilion străin pentru că nu dispun de facilități fiscale și de un cod maritim care să le permită să-și aducă navele în țară, sectorul naval a rămas tributar sintagmei:”da, dar n-avem flotă!” De-a lungul timpului reînființarea unei flote comerciale sub pavilion românesc a rămas o dorință nerealizată, potrivit directorului CERONAV, Ovidiu Cupșa. El amintește că printre cei care au crezut într-o flotă comercială românească sunt oameni din sectorul naval: Laurențiu Mironescu – LNR, Adrian Mihălcioiu – SLN; din instituțiile Ministerului Transporturilor: Marius Humelnicu – MT, Alexandru Mezei – ANR, Gabriela Murgeanu – MT, Ionel Minea – MT sau din presa constănțeană: Ion Tița Călin ș.a. Acum, după stabilirea unei strategii de urmat, s-a constituit acest grup de lucru pentru crearea unei flote comerciale sub pavilion românesc.

 

Președintele Ligii Navale Române, Laurențiu Mironescu, apreciază, la rândul lui, că “este un pas extrem de important, în sensul că s-au mobilizat instituțiile specializate din cadrul Ministerului Transporturilor, istoric responsabil pentru această situație dezastruoasă a sectorului naval din România și care acum, în 2019, a dat semne că dorește s-o depășească”. El susține că dispariția flotei are la bază deciziile luate la anumite momente, dând ca exemplu „începutul anilor 2000, când aveam nave arestate din diferite motive tehnice, Ministerul Transporturilor a decis retragerea pavilionului și nu gestionarea situației cu pricina. Prin comparație, Bulgaria, aflată pe lista gri a Paris MoU, a întreprins diligențe pentru ridicarea standardului tehnic al navelor sub pavilion bulgar, ajutarea armatorilor etc. Deci, noi l-am distrus pe pavilion român, ei au decis că au nevoie de pavilionul bulgar în continuare”.

 

 În același timp cu anunțarea inființării grupului de lucru pentru crearea flotei comerciale sub pavilion românesc, senatorul de Constanța, Ștefan Mihu, a adresat, ieri,  o interpelare către Ministrul Finanțelor Publice și Ministrul Transporturilor în care solicită reînființarea flotei comerciale maritime a României. Senatorul Mihu prezintă „situația dramatică a lipsei navelor sub pavilion românesc și importanța concentrării eforturilor pentru autoritățile de resort în remedierea acestei situații.” Reprezentanții grupului de lucru susțin că demersurile lor au început cu multă vreme în urmă, dar acum “este prima dată când procesul este instituționalizat”, iar  intervenția parlamentarului constănțean ar fi “o pură coincidență”, care însă este “binevenită”, așteptând sprijin inclusiv din partea factorului politic.

Te-ar putea interesa și: