Duminica Sfintei Cruci. Semnificația uneia din marile sărbători ale Postului Sfintelor Paști

Duminica Sfintei Cruci. Semnificația uneia din marile sărbători ale Postului Sfintelor PaștiSursa foto: Dreamstime.com

Sfânta Cruce are mai multe zile în care este prăznuită. Una este Aflarea Sfintei Cruci, pe 6 martie, în cinstea descoperirii Sfintei Cruci de către Împărăteasa Elena, mama Împăratului Constantin cel Mare în anul 326. O a doua este Înălțarea Sfintei Cruci pe 14 septembrie, când Crucea a fost pusă pe un postament pentru ca Poporul să se închine. În a treia duminică a Postului Sfintelor Paști, Biserica acordă un moment special, Sfintei Cruci, ca Duminica Sfintei Cruci.

Pedeapsa crucificării -  Crucea de la sentința capitală, la simbolul Mântuirii

Codul penal roman impunea moartea prin crucificare pentru culpa de răzvrătire și pentru culpa „de laesa maiestatis”, adică nesocotirea persoanei împăratului Imperiului Roman. Christos a fost crucificat pentru că S-a considerat Regele Iudeilor, conform plăcuței de lemn, așezate deasupra Crucii Sale. Alături de El au fost crucificați doi tâlhari, pentru că această formă de execuție, crucificarea era folosită și pentru jefuitori, criminali.

În primele secole creștine până în secolul IV, creștinii se recunoșteau prin simbolul Peștelui. În greacă „Alpha” și „Omega” literele de început și de sfârșit ale alfabetului elin aveau formă de pește. În plus, în greacă, peștelui i se spune IXTYS - „ichtys” care reprezintă abrevierea mărturisirii fundamentale a creștinismului: „Iesus Hristos Theou Yios Soter” - „Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu Mântuitorul”.

constantin cel mare

Constantin cel Mare / sursa foto: Evenimentul istoric

Minunea de la Pons Milvius - octombrie 312 d.Hr.

În anul 312. Maxentius amenința autoritatea lui Constantin cel Mare, iar Licinius se confrunta deja cu Maximinus Daia. Era falimentul politic al celei de a patra tetrarhii și ultima a acestei forme de guvermare colectivă. Fusese inițiată de Dioclețian după 282 d.Hr.

„In hoc signo vinces” a fost o inscripție apărută miraculos pe cer, însoțită de Cruce. Împăratul a avut această viziune. Constantin cel Mare, la sfatul mamei sale Elena, iubita împăratului Constantius Chlorus, a decis să brodeze crucea pe steagurile de mână numite „labarium/labaria”. Succesul de la Pons Milvius de lângă Roma din 28 octombrie 312 d.Hr. i-a aparținut lui Constantin cel Mare. În 313, el și Licinius vor da Edictul de Toleranță de la Mediolanum care legaliza creștinismul. Rămâneau și celelalte religii, dar, de atunci, teoretic, martirizările urmau a fi interzise.
Crucea de 7 metri de pe Catedrala Națională

Crucea de 7 metri de pe Catedrala Națională. Sursa foto: Facebook/Catedrala Națională

Practica liturgică a celei de A Treia Duminici a Postului Mare (Duminica Sfintei Cruci)

Astăzi, 15 martie 2026, este A Treia Duminică a Postului Sfintelor Paști. Se citesc două texte sacre, Apostolul (Epistola către Evrei 4, 14-16; 5, 1-6) și Evanghelia după Marcu ( 8, 34-38; 9,1).  La sluba  Utreniei preotul conduce procesiunea scoaterii Sfintei Cruce din Sfântul Altar în mijlocul bisericii. La momentul cuvenit, credincioșii din biserică vor veni să se închine Sfintei Cruci.

Când preotul sau soborul de preoți oficiază Sfânta Liturghie,  nu se cântă Trisaghionul: „Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-de-Moarte miluiește-ne pre noi!”). Acesta este înlocuit cu Imnul  Bisericesc: „Crucii Tale ne închinăm Stăpâne și sfântă Învierea Ta o lăudam și o slăvim!”.

Cinstirea  Sfintei Cruci pe care a avut loc jertfa  Mântuitorului (numită și „lemnul sfânt al răscumpărării păcatului lumii”) reprezintă  faptul că toți creștinii orotodocși au ajuns la jumătatea Postului Mare. Postul Mare reprezintă perioada de curățare trupească și spirituală necesară pentru a se putea face prăznuirea Patimilor și Învierii lui Christos. De astăzi și pe tot parcursul săptămânii  următoare, creștinii ortodocși se închină și contemplă cu evlavie „lemnul de viață făcător al Sfintei Cruci a Mântuitorului Iisus Christos.