Aproape 60 de lideri mondiali s-au strâns ieri, în capitala Franţei, pentru a trasa foaia de parcurs a noii puteri de la Tripoli. NATO va face treptat loc Naţiunilor Unite în ţara nord-africană.

Liderii mondiali s-au reunit ieri la Paris într-un summit botezat simbolic "Prietenii Libiei", o reuniune centrată pe două direcţii - recunoaşterea unanimă a noii conduceri interimare de la Tripoli, Consiliul Naţional de Tranziţie (CNT), entitatea politică a rebelilor, şi organizarea eforturilor de reconstrucţie a statului nord-african în era post- Gaddafi.

Rusia şi China, ţări care s-au opus deschis intervenţiei militare a NATO în Libia, şi-au trimis delegaţii la întâlnirea organizată de Franţa şi Marea Britanie, statele care au coordonat campania împotriva regimului de la Tripoli. Moscova a recunoscut între timp CNT ca singură autoritate în Libia.

Bani pentru tranziţie

Cât priveşte România, ea a fost reprezentată de preşedintele Traian Băsescu, care a declarat ieri că ţara noastră recunoaşte CNT "ca singur partener" de dialog în relaţia cu Libia.

În capitala franceză, discuţiile s-au concentrat pe o altă problemă urgentă - asigurarea unei tranziţii paşnice spre un regim democratic, în condiţiile în care marea majoritate a teritoriului libian nu mai este controlat de forţele fidele lui Muammar Gaddafi.

O prioritate în acest context este formarea unui contingent de poliţişti care să asigure liniştea publică, pentru a se evita scenariul din capitala irakiană imediat după înlăturarea regimului Saddam Hussein. Bagdadul a căzut atunci pradă violenţelor şi jafurilor comise în plină zi.

UE va juca un rol esenţial în formarea acestor unităţi de poliţie. Liderii celor 60 de ţări reuniţi la Paris pentru a trasa noua foaie de parcurs a Libiei, la exact 42 de ani de la accederea la putere a lui Muammar Gaddafi, au convenit asupra unei alte priorităţi: deblocarea activelor îngheţate astfel încât CNT să aibă acces la fonduri estimate la circa 100 de miliarde de dolari. Aceşti bani vor fi utilizaţi, în mare parte, în eforturile de recon strucţie care vor fi supervizate de Naţiunile Unite, scrie ziarul britanic "The Guardian".

NATO rămâne

Diplomaţii occidentali au subliniat însă că forţele militare ale Alianţei Nord-Atlantice vor rămâne active în Libia pentru a proteja populaţia civilă, invocând riscul prezentat de trupele încă loiale lui Gaddafi. Mandatul NATO expiră la sfârşitul lunii septembrie şi, deşi putea fi prelungit până acum, Alianţa aşteaptă să vadă ce rol vor prelua Naţiunile Unite în Libia post-Gaddafi.

În paralel cu discuţiile despre viitorul Libiei, liderii mondiali au examinat şi situaţia din Siria, au dezvăluit mai mulţi diplomaţi occidentali. Secretarul american de Stat, Hillary Clinton, s-a întâlnit cu omologul său britanic, William Hague, în marja summitului de ieri, pentru a cădea de acord asupra adoptării de noi sancţiuni, mult mai stricte, împotriva regimului de la Damasc.

Peste 2.200 de persoane şi-au pierdut viaţa în protestele de stradă din statul arab, iar regimul Bashar al-Assad nu dă semne să bată în retragere. "Vom întoarce pagina dictaturii şi vom deschide o eră nouă de cooperare cu Libia democratică." NICOLAS SARKOZY, preşdintele Franţei Citiţi şi:

• Libia: Ultimatum dat de rebeli forţelor loiale lui Gaddafi
• Regimul Gaddafi a făcut lobby în SUA pentru a stopa bombardamentele NATO
• Gaddafi, la fel de greu de localizat ca Bin Laden şi Karadjici?
• "Puterile vestice vor petrolul libian!"