Firma perdantă, însă, a dat statul în judecată. Săptămâna trecută, Curtea de Apel București a decis, defi nitiv și irevocabil, că achiziția s-a făcut corect, așa că imunizarea copiilor români va fi asigurată pentru patru ani. Acest contract este o premieră națională.

De câțiva ani încoace, aproape că nu e lună să nu aflăm că sunt probleme cu aprovizionarea cu câte un vaccin inclus în mărețul Plan Național de Imunizare (PNI).

Pe lângă asta, proiectul Legii vaccinării, cel în baza căruia s-ar putea asigura continuitatea acestui PNI, început la sfârșitul anului 2015 și finalizat abia în vara lui 2017, zace acum în Parlament, din noiembrie anul trecut, în sertarele a trei comisii din Camera Deputaților.

Rezultatele inconștienței politice se văd în datele furnizate săptămânal de Institutul Național de Sănătate Publică, cel care, prin Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile centralizează toate efectele nefaste ale lipsei prevenției în România.

Efectele nefaste ale negijenței

Doar la rujeolă, boală transmisibilă, dar prevenibilă prin vaccinare, în doi ani de la izbucnirea epidemiei, am înregistrat 59 de decese și 14.596 de cazuri. Se adaugă acestora o statistică alarmantă legată de bolile provocate de pneumococi: România înregistrează cea mai mare rată a mortalității infantile în rândul statelor Uniunii Europene, din cauza infecțiilor pneumococice – 9,1/1.000 nou născuți, față de media europeană de 4,1/1.000. Adică mai mult decât dublu!

În cazul rujeolei, lipsa periodică a vaccinurilor (rezolvată între timp) s-a datorat întârzirilor cu care România comanda vaccinul, dar și problemelor de producție. La vaccinul pneumococic situația a fost și mai gravă, întrucât patru ani la rând, țara noastră nu s-a grăbit să administreze copiiilor români vaccinul care poate salva atâtea vieți.

Teoretic, vaccinul pneumococic a fost introdus în Planul Național de Imunizare (PNI) din 2013, pe vremea când ministru al Sănătății era Eugen Nicolaescu. Potrivit PNI, vaccinul trebuia administrat copiiilor în trei tranșe: prima doză la vârsta de 2 luni, cea de-a doua la 4 luni, urmate de o doză de rapel la vârsta de 11 luni, toate dozele administrate în cabinetul medicului de familie.

În tabelul din PNI, însă, în dreptul vaccinului pneumococic, de la început, din 2013, și până la jumătatea lui 2017, a existat o steluță, a cărei explicație era scrisă cu litere mici la finalul documentului: „va fi introdus în calendarul de vaccinări în funcție de fondurile disponibile”.

4 miniștri n-au găsit bani pentru el

După Nicolaescu, șefi la Ministerul Sănătății au fost, în ordine, Nicolae Bănicioiu (până în octombrie 2015), Patriciu Achimaș-Cadariu (până în mai 2016) și Vlad Voiculescu (până la sfârșitul lui 2016). Ei n-au găsit bani ca să-l cumpere.

„Minunea” s-a produs însă abia în 17 august 2017, când Florian Bodog, ministrul Sănătății la acea dată, anunța oficial că a semnat un contract de 4 ani pentru vaccinul pneumococic – în premieră națională – prin procedura de atribuire directă, sub umbrela Legii nr. 98/2016, care permite astfel de achiziții.

El a avut de ales între doar două variante de vaccin complet diferite una de alta, existente pe piață: Prevenar 13, produs de Pfizer, care are 13 valențe și poate fi administrat, conform documentației europene, pentru „imunizarea activă (…) la sugari, copii şi adolescenţi cu vârsta între 6 săptămâni şi 17 ani”, dar și „la adulţi cu vârsta egală sau mai mare de 18 ani şi la vârstnici” și Synflorixm, produs de GlaxoSmithKline (GSK), care are 10 valențe și poate fi administrat (conform documentației europene) „începând cu vârsta de 6 săptămâni şi până la împlinirea vârstei de 5 ani”.

Cât pe ce să se oprească

Dintre cele două oferte, Florian Bodog a ales vaccinul cu 13 valențe. „Ministerul Sănătății a achiziționat peste 477.000 de doze de vaccin pneumococic, cantitate care acoperă necesarul pentru acest an și pentru primele luni ale anului 2018”, anunța, la momentul respectiv, pe blogul său, Florian Bodog. Iar prima tranșă de 144.000 de doze a ajuns rapid la cabinete.

Numai că, proaspăt începută, campania de vaccinare era cât pe ce să fie blocată din cauza unor procese. A continuat în ciuda acțiunilor legale, pentru că deja o primă tranșă de vaccinuri fusese livrată către medicii de familie, dar timp de un an totul s-a aflat sub semnul întrebării.

Și asta pentru că firma perdantă – GlaxoSmithKline – a atacat pe toate căile atribuirea contractului. În primă etapă, GSK a făcut contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, care-i i-a respins, însă, cererea, notând că „din actele cauzei nu se desprinde concluzia că ministerul achizitor ar acționa cu reacredință, pentru a denatura concurența sau pentru a discrimina produsul vaccinal Synflorix, vaccin care nu este identic cu vaccinul Prevenar 13”.

GSK a mers, apoi, mai departe, și a dat Ministerul Sănătății în judecată. Pe 2 octombrie, Curtea de Apel București se pronunța: admite, în parte, contestaţia GSK, anulând procedura de atribuire a contractului pentru vaccin pneumococic! Momentul în care riscul ca imunizarea anti-pneumococică să se oprească devenea real.

Într-un răspuns oferit în exclusivitate EVZ la acea dată, reprezetanții GSK își justificau demersul susținând că „Din punct de vedere al sănătății publice, în situația în care sunt disponibile mai multe vaccinuri, considerăm că este de o importanță crucială încurajarea unei competiții sănătoase directe și transparente între produsele existente, având un impact pozitiv direct asupra bugetului public”.

Decizia instanței: Procedura e corectă!

Dar, după încă 10 luni de proces, instanța face, în sfârșit, dreptate copiilor români. Prin hotărârea pronunțată pe 28 iunie 2018, Curtea de Apel București decide definitiv și irevocabil că procedura de achiziție aleasă de către Ministerul Sănătății, ca autoritate contractantă, pentru achiziția vaccinului pneumococic conjugat 13-valent – respectiv negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare – a respectat pe deplin legislația aplicabilă în domeniul achizițiilor publice.

Se notează și că, bazându- se pe studiile științifice și recomandările experților, Ministerul a selectat această procedură de achiziție prin derogare de la regula generală care impune organizarea unei licitații publice, având în vedere că acest vaccin există la nivel global în portofoliul unui singur producător, fapt care face ca licitația să fie în mod obiectiv imposibilă. De asemenea, decizia Curții de Apel București a confirmat valabilitatea Acordului-Cadru încheiat cu furnizorul vaccinului pentru o perioadă de 4 ani, fapt ce va asigura continuitatea aprovizionării cu vaccin a cabinetelor medicilor de familie.

„Grație acestei decizii, în următorii ani copiii din România vor putea fi vaccinați în mod gratuit împotriva unor boli grave precum pneumonia sau meningita bacteriană. Faptul că furnizarea vaccinului se va face printr- un acord-cadru care acoperă o perioadă de patru ani ne dă garanția că nu vor mai exista sincope în aprovizionarea cu vaccin a cabinetelor medicilor de familie, cum s-a întâmplat recent în alte situații. (…)

Vaccinarea salvează vieți și joacă un rol esențial în îmbunătățirea prevenției, reprezentând tot o dată cea mai bună și mai ieftină soluție pentru combaterea rezistenței la antibiotice, un fenomen care ia amploare peste tot în lume. Suntem bucuroși că am putut contribui, prin acțiuni de conștientizare și demersuri publice, inclusiv în fața instanței, la acest rezultat, care oferă o șansă în plus la sănătate tuturor copiilor din România”, a declarat Ana Măiță, purtător de cuvânt al Asociației „Mame pentru Mame”.

Mai puțin de 100.000 de copii au fost imunizați până acum

Toată această odisee prin instanță, ajunsă la un final firesc, a pus în pericol rata de vaccinare, din cauza confuziei generate în rândul părinților și medicilor, care nu au știut dacă există sau nu vaccinul la DSP-uri.

Conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică, obținute la solicitarea Asociației Mame pentru Mame, cu dozele din prima tranșă de vaccin pneumococic s-a reușit așa: 97.927 de copii au primit cel puțin o doză de vaccin, în timp ce 67.697 au făcut deja a doua doză. Se estimează că 12.594 de copii din toată țara vor primi începând cu luna aceasta a treia doză de vaccin, această grupă de copii născuți în luna august 2017 fiind prima care beneficiază gratuit de schema completă de imunizare antipneumococică.

Cei mai mulți copii sunt din București (1.365), Cluj (573) și Iași (558). Separat de datele oficiale, însă, estimări independente arată că peste 30.000 de copii din categoriile de vârstă acoperite de program nu au primit nicio doză, fiind recomandat un calendar de recuperare pentru fiecare dintre ei.

Situația stocurilor la alte vaccinuri

Cele mai multe probleme de aprovizionare au fost, în ultimii ani, la vaccinurile ROR și hexavalent. La solicitarea EVZ, Ministerul Sănătății a explicat că, la data de 10 iulie, în stocuri existau 223.923 de doze de ROR și 166.621 de doze de hexavalent. De asemenea, statul avea pe stoc și 165.100 de doxe de vaccin hepatitic B care se face copiilor în primele 24 de ore de la naștere.

Contract pe 4 ani ca să nu mai fie sincope

​La insistențele EVZ, Ministerul Sănătății a recunoscut că a câștigat „definitiv cele două procese deschise în instanță de contestatarii procedurii de achiziție a vaccinului pneumococic conjugat 13-valent”. Reprezentanții instituției recunosc că „Deciziile Curții de Apel București confirmă corectitudinea procedurii de achiziție, realizate cu respectarea legislației în vigoare și în conformitate cu studiile științifice și recomandările experților.

Prin deciziile Curții de Apel București este confirmată, de asemenea, valabilitatea Acordului-Cadru pentru o perioadă de 4 ani, asigurânduse astfel continuitate în aprovizionarea cu vaccin a cabinetelor medicilor de familie, datorită achiziției multianuale”.

„Demersul Ministerului a avut în vedere achiziționarea vaccinului cu cel mai larg spectru de acțiune de pe piață, vaccin ce există la nivel global în portofoliul unui singur producător, astfel impunându-se o procedură specială de achiziție directă. Pentru a preveni orice sincope în asigurarea stocurilor necesare, s-a semnat un acord cadru pe 4 ani astfel încât să se ofere predicitibilitate în producția acestui vaccin pentru România. Introducerea vaccinării antipneumococice în Programul Național de Imunizare a reprezentat o decizie strategică și un important pas înainte în continua îmbunătățire a prevenției în România”, a declarat, pentru EVZ, Sorina Pintea, ministrul Sănătății.