Alexandru Mocanu duce cele mai grele suferinţe. Născut cu ambele sexe, mai are alte două griji: că n-are ce mânca şi că părinţii nu-şi permit să-l trateze.
De când Alexandru Mocanu, din Olari, judeţul Buzău, n-a mai fost o ştire bună, iar mama lui, Felicia, n-a mai fost nevoită se semneze contracte de exclusivitate cu vreo televiziune, băiatul de opt ani se chinuie cu nişte dureri groaznice, după şapte operaţii despre care părinţii lui ştiu c-au fost făcute, dar nu ştiu de fapt ce s-a făcut. "L-au deschis" şi "l-au închis", cam aşa sună, în exprimarea mamei şi a tatălui, cele şapte intervenţii chirurgicale, făcute la Ploieşti şi pe la Bucureşti.
Tot ei povestesc cum copilul leşină des, şi acasă şi la şcoală, că se plânge de dureri şi că stă încovoiat pe pat şi ore întregi, iar ei nu ştiu ce să-i facă. Baiatul lor de opt ani, Alexandru, s-a născut şi băiat, şi fată. Într-o zi s-au uitat lung la el şi-au hotărât să fie băiat. De-atunci a început războiul în familia Mocanu, cu gura satului şi cu medicul de familie din comună, care le cere bomboane şi cafea pentru o consultaţie, când ei n-au decât o vacă de muls. Cinci sarcini, niciun control medical Felicia şi Constantin Mocanu au patru copii împreună, al cincilea fiind doar al femeii din prima ei căsătorie, copil care însă a rămas la tată. N-a călcat niciodată într-un dispensar în timpul sarcinilor, nici măcar n-a fost trecută în evidenţele medicului din comună. S-a dus doar la spital, la Nehoiu, să nască. Când i-a venit vremea lui Alexandru, spune că a simţit că e băiat, că prea i se zbătea în burtă. După câţiva ani avea să afle că era şi băiat, şi fată sau că nu era nici băiat, nici fată. "La maternitate, la Nehoiu, ne-a spus că e sănătos şi că să mă duc acasă. Cum să spun? El avea acolo, jos, două găuri şi penisul îi era lipit de corp, până la fund", spune mamă-sa, care n-a mai dat pe la dispensar cu el decât după patru ani, când a vândut ceva de prin curte şi-a prins nişte bani să se ducă cu ăia mici la analize. Îngrijorarea ei era aceea că Alexandru "făcea pipi ca fetele, adică nu din picioare". "Felicio, are şi ouă, şi ovare" După control, medicul i-a spus Feliciei Mocanu că băiatul ei are un sistem reproducător complex. Alexandru avea uter şi un ovar, iar la exterior un penis nedezvoltat şi un testicul. Mama lui îşi aminteşte că doctorul s-a minunat şi i-a spus, surprins: "Felicio, are şi ouă, şi ovare!". N-a prea înţeles femeia, pentru care singurul semn al vreunei boli sau malformaţii este durerea. Şi cum pe copil părea să nu-l doară nimic, l-a mai ţinut un pic acasă. Şi preotul din sat a aflat de nedreptatea făcută de Dumnezeu familiei cocoţate în dealul din satul Olari, la care nu ajungi decât urcând un dâmb cu pietre şi balegă. "Popa m-a ajutat atunci. M-a luat cu băiatul şi m-am dus la Bucureşti, unde l-au operat prima oară. Am dat de un doctor bun, care i-a dezlipit organul, cum se zice, de corp şi care i-a făcut canal să facă pipi ca un copil normal", rememorează Felicia. Părinţii spun că doctorul era bun, că nu le-a cerut bani ca mama să stea cu Alexandru la spital, deşi trebuia ca Felicia să plătească câte 200 de lei pe zi, pentru masă şi pat. Îi programaseră chiar şi pentru a doua operaţie, dar n-a mai fost să fie, că doctorul a murit. "Băiat tânăr, treizeci şi ceva de ani, a murit de cancer. Şi fără el ne-am tot plimbat prin spitale", îl plânge Constantin, tatăl care rămâne să aibă grijă de ceilalţi copii când nevastă-sa e prin spitale cu Alexandru. Au urmat alte patru operaţii la Ploieşti, la un doctor pe care-l cunoştea preotul din sat. Pentru că Alexandru refuză să stea singur la spital, Felicia s-a dus să se interneze cu el. Medicii i-au cerut să plătească şi-atunci a început femeia să-l bocească pe medicul de la Bucureşti, dus pe lumea ailaltă din cauza unui cancer. "Nu m-au lăsat şi copilul s-a tot zbătut singur acolo, pe mine m-au scos din salon şi nu l-am mai lăsat. L-am adus cu mine, acasă", mai spune Felicia. Alexandru n-a avut niciodată o perioadă de recuperare şi supraveghere medicală, că rupea inima mamă-sii şi-l lua acasă.
DECIZIE "Noi nu l-am întrebat ce vrea să fie" Ca acte medicale, părinţii lui Alexandru păstrează doar fişa de diagnostic de la ultima operaţie, pe care copilul a suferit-o în primăvara lui 2010, la spitalul Budimex din Bucureşti. Medicii i-au scris că are "disgenezie gonadală" şi i-au extirpat ovarul cu care se născuse. I-a rămas uterul, iar la exterior penisul, care nu se mai dezvoltă, şi un testicul. "La spital, acolo, medicii au spus că poate să trăiască şi cu un singur ouţ", e din topor Constantin, pe care nevastă-sa îl apostrofează când bărbatul scapă pe gură cuvintele care exprimă cel mai bine drama lor ca părinţi. Felicia a fost cu el în spital şi de data asta îşi aminteşte că recomandarea doctorilor era să vină după trei săptămâni de la externare, pentru un consult. Nu s-a mai dus, pentru că n-a avut ce să vândă din casă pentru a face rost de bani: "Mai avem o vacă. Dar vaca asta e mâncarea copiilor. Că doar asta mănâncă – lapte. Şi-aveam şi împrumutaţi 5.000 de lei de la un vecin şi mi-a spus atunci că n-are de unde să-mi mai dea, ca să mă duc la Bucureşti. Am apucat să-i dăm înapoi doar 2.000 de lei, din alocaţiilor lor şi din ajutorul social". A încercat să-i explice lui Alexandru, în cuvintele ei, cam ce se întâmplă în corpul lui. Dar dacă vrea să fie băiat sau fată nu l-au întrebat niciodată. "Eu la maternitate am făcut un băiat!", e hotărâtă Felicia. Dar admite că e posibil ca, mai târziu, copilul să se răzgândească: "El e când nervos, când timid, aşa, ca o fată. Şi ne-au trimis la psiholog, cum se zice, să observe ăla din purtarea lui cam ce ar fi băiatul, dar am avut noi bani de din astea? Că numai doctorul ăsta din sat, când ne ducem la el, cere bomboane şi cafea". Alexandru leşină aproape în fiecare zi de la ultima operaţie. Învăţătoarea a chemat-o pe mama lui şi la şcoală, când copilul a dat ochii pe cap şi limba i-a scăpat pe gât. Face pe el noaptea în pat şi n-o lasă pe Felicia să-l spele "acolo, jos", pentru că îl doare. Toate astea nu înseamnă nimic pentru o mamă care spune că îi este frică să se ducă singură şi până în staţia de autobuz.
"M-am dus la Bucureşti. Am dat de un doctor bun, care i-a dezlipit organul, cum se zice, de corp şi care i-a făcut canal să facă pipi ca un copil normal." Felicia Mocanu, mama lui Alexandru
Acasă. "Mocanii" stau într-o casă de chirpici, la marginea satului Olari din judeţul Buzău
CHIN
Mama lui Alexandru nu se plânge numai de doctori. Copilul îi vine bătut acasă, pentru că "e fetiţă"
Alexandru mai are două surori şi un frate: Nicoleta, care are 10 ani, Gabriela, de şase ani, şi Răzvan, un puşti blond, cu ochi albaştri şi codiţe lungi, împletite. Răzvan e curajos, spune că-i bate pe toţi la grădiniţă. Are însă o supărare: "Bebe vine în fiecare zi bătut de la şcoală, pentru că e fetiţă".
"Bebe" s-a ascuns deja cu capul în mâini de ruşine că l-a pârât frati-su mai mic. Mama lor recunoaşte că Alexandru stă mai mult plâns şi că e ciuca bătăilor. Colegii sunt curioşi. Îl trag de pantaloni. La şcoală, mama lui n-a fost niciodată să rezolve problema şi nici nu şi-a învăţat copilul să-şi înfrunte colegii. Scuza ei e că n-are carte.
Alungaţi de vecini
Şi tatăl are o scuză: că e plecat la muncă, deşi acum, iarna, stă mai mult pe-acasă. "Ştiţi cum e la ţară. Vorbesc oamenii", spune Felicia. Şi cam aşa e. O ştie toată lumea. În sat, Felicia e "aia cu copilul". Ultima ei realizare este că au reuşit să-şi pună cablu, după ce copiii ei mergeau prin vecini să se uite la desene animate.
S-au terminat însă excursiile prin sat când s-a aflat că Alex e şi aşa, şi aşa. Toţi stau acum întinşi pe patul din camera în care dorm cu toţii şi se uită la un ecran pe jumătate colorat, că nici semnalul nu te-ajunge pe dealul pe care stau.
"M-au întrebat cum îi cresc, unde-i culc şi le-am arătat. Au spus că-i ia la Buzău, la orfelinat. Dar eu nu i-am dat, i-am ţinut cu mine."
Constantin Mocanu, tatăl lui Alexandru
PLATA PENTRU SĂRĂCIE
Un an de puşcărie pentru că n-a plătit pensia
Într-o casă în care nu există nicio jucărie, Felicia Mocanu povesteşte că astă toamnă abia a găsit bani să le cumpere copiilor câte-un caiet şi un creion pentru şcoală. Răzvan se joacă cu un pachet de cărţi, în timp ce sora lui, Nicoleta, îşi roade unghiile roz. Alexandru trăieşte în continuare cu ghinionul că ai lui, oameni pentru care lumea înseamnă doar uliţa pe care locuiesc şi cei câţiva vecini, n-au nici după ce bea apă.
"I-am spus că trebuie să se facă bine", mai zice maică-sa, deşi nu ştie cum starea lui Alexandru s-ar putea schimba aşa, dintr-odată, stând întins pe pat, la desene animate. Dac-ar lua-o cineva din faţa casei, s-ar duce şi acum cu el la doctor. Un lucru e hotărât: doar ei singuri nu pleacă de-acasă.
Măritată de la 13 ani
Acum şapte ani, băiatul şi sora lui mai mare, Nicoleta, trebuia să ajungă la un asistent maternal, după ce Felicia a primit o condamnare de un an de puşcărie, pentru că n-a plătit pensia alimentară a copilului din prima căsătorie.
Mandatul i-a venit acasă, cu tot cu poliţiştii care au aşteptat ca Alexandru să împlinească un an. Femeia, care are acum 32 de ani, s-a măritat la 13, să scape de bătăile de-acasă. În casa mireului a dat de altele, până a luat-o Constantin la el. Şi-a lăsat însă copilul acolo, de frică: "M-a dat primul bărbat în judecată că patru luni n-am plătit pensia la băiat. Ne-am judecat. El mi-a spus: Te bag la puşcărie, fir-ai a dracului de pletoasă! Şi m-au luat".
Copiii n-au mai recunoscut-o
Constantin le-a spus copiilor că mama lor e la spital: "Pân-au uitat de ea şi nu le-am mai spus nimic". După câteva luni, nişte asistenţi sociali au venit
să-i ia copiii: "M-au întrebat cum îi cresc, unde-i culc şi le-am arătat. Au spus că-i ia la Buzău, la orfelinat. Dar eu nu i-am dat, i-am ţinut cu mine".
Mama lor a venit acasă după opt luni. Nicoleta şi Alexandru n-au mai recunoscut-o. O belea mare i s-a luat de pe suflet când a primit acasă o înştiinţare că fostul bărbat renunţă la a mai cere pensie alimentară.
Fraţi. Răzvan(stânga), Nicoleta (mijloc) şi Alexandru
Recomandările noastre
