Un proiect de OUG al Ministerului Fondurilor Europene este pe cale să creeze noi nemulțumiri. Proiectul pus în dezbatere publică urmărește modificarea ordonanței 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și fondurilor publice.

În momentul de față, pe un anumit dosar de accesare de fonduri europene, Autoritatea de Audit întocmește un raport cu privire la modul în care au fost alocați și cheltuiți banii, dar și dacă a fost respectată legislația.

În cazul în care un astfel de raport prezintă nereguli în procedura de accesare a fondurilor europene, cel asupra căruia se găsesc acele nereguli are posibilitatea să parcurgă o procedură de mediere cu cel care realizează raportul. 

După această mediere, raportul pleacă la Comisia Europeană, aceasta hotărând măsurile ce se impun și să aplice corecțiile financiare pentru că nu au fost respectate procedurile. Actul emis de Autoritatea de Audit nu poate fi atacată în contencios administrativ, însă poate fi atacată decizia Comisiei.

Modificările care se preconizează la OUG 66/2011 sunt legate de modul de contestare al raportului. Se dorește ca acesta să poată fi atacat înainte de a ajunge la Comisia Europeană.

S-ar putea ajunge la situația în care o instanță să suspende un act administrativ prin care se constată o anumită neregulă, cum ar fi aplicarea unei corecții, apoi Comisia să decidă că, din punctul său de vedere, documentul este corect și să dispună aplicarea corecției financiare.

Experții consideră că dacă instanța ar suspenda acel act, Comisia va aplica sancțiunea, iar banii vor fi plătiți din bugetul de stat.

Art. 38 din cadrul proiectului ar putea da naștere altor controverse. Acesta prevede suspendarea executării titlurilor de creanţă o dată cu contestarea administrativă a acestora. Pe legea Contenciosului Administrativ, suspendarea o poate da doar instanţa de judecată şi doar dacă constată motive temeinice. Altfel, titlul devine executoriu în 30 de zile de la comunicare.

În situația în care se constată că beneficiarul trebuie să plătească o anumită corecție, acesta poate solicita instanței să suspende să suspende actul prin care i se impune corecția, cel puțin până la finalizarea anchetei.

Specialiștii consideră că o asemenea prevedere va conduce la situația în care banii vor rămâne la beneficiar sau contractor, iar corecțiile să fie plătite din bugetul de stat, informează NewsTeam.

 

Te-ar putea interesa și: