În medicina estetică, ai de-a face mai ales cu persoane sănătoase, şi tot aşa trebuie să iasă din operaţie, spune dr. Mihaela Leventer. Medicul atrage atenţia pacientelor că buzele frumoase nu se obţin cu soluţii ieftine.
EVZ: Doamnă doctor Mihaela Leventer, sunteţi cea care a adus în România codul deontologic în dermatologia estetică, o ramură relativ nouă la noi. Ce probleme ar rezolva acest cod în România? Dr. Mihaela Leventer: Există cazuri de impostură medicală, manopere estetice practicate de persoane fără competenţă profesională în această specializare. Un caz cunoscut a fost cel al medicului francez care a efectuat zeci de intervenţii chirurgicale cu laser, pe coloană, într-o clinică din Timişoara, iar înainte de asta operase şi în Italia. Iar când s-a descoperit că autorizaţia de liberă practică pe care o avea era obţinută pe baza unui fals, el a dispărut. O altă problemă de rezolvat este aceea a unor specialişti care utilizează substanţe de umplutură neomologate, produse care vin de pe piaţa „neagră“, foarte atractivă din cauza preţurilor mult mai mici, dar cu posibile efecte secundare. Informaţii, nu zvonistică Un exemplu concret... Toxina botulinică, utilizată în implanturi, trebuie transportată în anumite condiţii, la o temperatură de 4 grade Celsius şi fără ca recipientul să fie răsturnat; substanţa nu trebuie agitată. Dacă e luată de pe piaţa neagră, deci din sursă neautorizată, nu ştii cât de grijuliu a fost distribuitorul, poate a adus-o din Afganistan într-un geamantan, iar efectele se văd pe pacient. Chiar dacă tentaţia unui cost mai mic pentru un profit mare este atractivă, medicul nu trebuie să devină un vânzător de servicii. El trebuie să se preocupe mai ales de siguranţa actului medical.
Printre persoanele care recurg la chirurgia estetică, sfaturile circulă fără avizul medicului. Cât de periculoasă este această zvonistică? Efectele nesatisfăcătoare ale chirurgiei estetice practicate de concurenţa neloială creează o zvonistică negativă care afectează întreaga breaslă de medici esteticieni. Persoanele interesate de o intervenţie estetică trebuie să ştie că produsele originale nu au acele efecte adverse. Pe de altă parte, publicul trebuie educat şi informat pentru a şti care este opţiunea corectă, de exemplu, pentru mărirea buzelor. Buzele din goretex nu-s bune de sărutat Şi care este opţiunea corectă? Cele mai bune sunt substanţele resorbabile, cum este acidul hialuronic. Nu are efecte secundare, implică zero riscuri, pentru că este o gelatină pe care o secretă şi corpul în mod natural. Singurul neajuns este că trebuie repetată după o vreme, când volumul buzelor revine la cel dinainte de intervenţie. Celelalte substanţe, cu resorbţie lentă sau neresorbabile, sunt însoţite de riscuri. În această categorie intră o gelatină injectabilă, dar şi siliconul injectabil, care este interzis în mai multe ţări - Franţa, Italia, Statele Unite, Canada - pentru că oferă mărire permanentă, dar buzele continuă să crească şi să crească şi nu le mai poţi opri, uneori, decât cu bisturiul. Cum se explică asta? Prin faptul că siliconul generează, la nivelul buzelor, o reacţie inflamatorie care face ca volumul acestora să se mărească încontinuu, până devin inestetice şi deranjante. Au fost încercate, de-a lungul timpului, şi alte metode pentru mărirea buzelor. În Statele Unite, în 1995, se folosea un fel de şiret steril făcut din goretex, care se punea în interiorul buzelor. Era o mărire frumoasă şi stabilă, însă pacientele au reclamat pierderea sensibilităţii tactile pe zona de implant, iar partenerii lor s-au plâns că, atunci când le sărutau, buzele lor erau prea rigide.
TENDINŢĂ Dermatologia se extinde
Specialiştii din mai multe ţări europene discută despre oportunitatea ca, de la un moment dat, tot ce ţine de piele - de la partea de oncologie până la estetică - să rămână la specialistul dermatolog, explică dr. Mihaela Leventer. În Danemarca, de exemplu, se discută deja dacă n-ar trebui ca tratamentele cu laser să fie efectuate doar de specialistul în dermatologie. Aşadar, în interesul pacientului, la nivel european se ia în calcul varianta aceasta, ca toate afecţiunile legate de piele să fie tratate de medici dermatologi. "Persoanele interesate de o intervenţie estetică trebuie să ştie că produsele originale nu au acele efecte adverse. Pe de altă parte, publicul trebuie educat şi informat pentru a şti care este opţiunea corectă, de exemplu, pentru mărirea buzelor." - Mihaela Leventer, medic UTIL PACIENŢILOR
Nu doar România are probleme cu deontologia Acest cod deontologic la care aţi contribuit şi dumneavoastră este valabil pentru toate ţările Uniunii Europene? Codul deontologic a fost elaborat împreună cu colegii mei din UEMS. Se fac întâlniri de două ori pe an, la Bruxelles, unde se discută şi despre protocoalele terapeutice, adică aplicarea unitară a regulilor europene în domeniu, şi se caută influenţarea factorului politic pentru uniformizarea regulilor în UE. Se stabileşte ce poţi face ca specialist în dermatologie estetică şi până unde poţi merge ca să nu te suprapui cu ceea ce face chirurgul estetician.
În ce fel poate fi influenţat factorul politic de către acest cod? Despre dermatologie mulţi spun că nu este aşa de importantă că din bolile dermatologice nu mori. Aşa încât, în Bulgaria, ministrul sănătăţii a hotărât scurtarea perioadei de studii universitare medicale pentru specializarea dermatologie de la 5 ani la 3 ani. Uniunea Europeană a intervenit, cerând alinierea la regulile comunitare, aşa încât ministrul bulgar a fost nevoit să revină asupra deciziei sale.
Să nu transpiri când faci saună
Revenind la pacienţi, cât de mult au ei de câştigat de pe urma codului deontologic?
Foarte mult, pentru că mulţi cad în capcane. Fie că un medic, mai preocupat de afacerea lui decât de calitatea actului medical, spune pacientului că substanţa pe care o foloseşte el este cea mai bună, fie că susţine că metoda lui este cea mai potrivită... Mai sunt şi cazuri în care informaţiile a doi medici sunt discordante, şi atunci pacientul nu ştie ce să creadă. Cu cât este mai bine informat, cu atât înţelege mai bine. În medicina estetică, pacientul trebuie să aleagă, iar medicul este dator să-i explice care sunt riscurile intervenţiei şi la ce să se aştepte. Cel mai bine este ca, după toate acestea, pacientul să semneze, aşa cum se procedează la operaţiile complicate, că a luat la cunoştinţă, pentru ca apoi, dacă este nemulţumit, medicul să nu fie acuzat pe nedrept de culpă.
Sunt mulţi pacienţi care, nemulţumiţi de rezultatul operaţiei estetice pe care au solicitat-o, dau în judecată medicul? Se întâmplă, însă de multe ori pacienţii au aşteptări nerealiste şi se arată dezamăgiţi de rezultate. Sunt aşteptări foarte mari de la chirurgia estetică, pentru că are capacitatea de a transforma foarte mult aspectul unei persoane, deci poate apărea un grad mare de insatisfacţie, poate fi nevoie de o perioadă lungă de recuperare, în funcţie de tipul de intervenţie, iar după atâta aşteptare pot apărea efecte secundare neaşteptate, căci fiecare organism reacţionează în felul său la substanţele folosite.
Vorbeaţi despre aşteptări nerealiste...
Da. Spre exemplu, o pacientă voia să nu mai transpire când face saună...
MINI-CV 
Dr. Mihaela Leventer (52 de ani)
Născută în Sibiu, a absolvit cursurile Facultăţii de Medicină Generală la Cluj- Napoca. Ca specializare, a ales dermatologia, deşi tânjea după chirurgie, şi a venit în Bucureşti în 1988 la studii cu gândul că o specialitate mică se învaţă repede şi uşor. Şi-a început rezidenţiatul la Spitalul Colentina, unde a şi profesat apoi mulţi ani. Dr. Leventer este fondatorul Societăţii Române de Medicină Estetică şi Dermatologie Cosmetică şi Chirurgicală, vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Tratament Modern al Plăgilor, reprezentanta României în Consiliul Societăţii Internaţionale de Chirurgie Dermatologică. Printre altele, este şi referent internaţional al Fundaţiei Internaţionale Fatebenefratelli al Şcolii Italiene de Medicină Estetică, reprezentant în UE al Medicilor Specialişti, membru al Academiei Europene de Dermatovenerologie, dar şi al Academiei Americane de Dermatologie. Este doctor în medicină din 2007. 90% din timp şi-l petrece în clinica privată pe care a deschis-o, Dermastyle, alături de echipa de medici pe care a format-o.
Recomandările noastre
