Printr-o adresă către președintele Agenției, intrată în posesia Evenimentului zilei, Direcția Generală de Tehnologia Informației aruncă vina pentru colapsul sistemului IT pe umerii conducerii, care a blocat toate investițiile

Sistemul informatic al ANAF este în moarte clinică și speranțele de însănătoșire tind către zero. Din 2013, când a fost semnat acordul de Finanțare cu Banca Mondială, de 91 milioane de dolari pentru Proiectul de Modernizare a Administrației Fiscale (RAMP), ANAF nu a alocat, potrivit unei declarații a fostului ministru de Finanțe, Ionuț Mișa, niciun leu pentru sistemul IT. Cele 23,5 procente din sumele consumate au fost cheltuite exclusiv pe consultanță.

În acest context, incidentele în sistemul informatic al Agenției devin tot mai frecvente, cel mai grav înregistrându- se pe 4 mai 2017, în urma căruia s-a pierdut un volum imens de date. Potrivit surselor Evenimentului zilei doar o mică parte dintre acestea au putut fi reconstituite, cu mari eforturi.

​

Incidentul a avut o anvergură foarte mare

Direcția Generală de Tehnologia Informației (DGTI) îl informa, patru zile mai târziu, prin adresa 977/08.05.2017, despre consecințele grave ale avariei pe președintele de atunci al ANAF, Bogdan Nicolae Stan:

„Incidentul produs nu face parte din categoria incidentelor uzuale, în cazul cărora există proceduri de salvare-restaurare. El a avut o anvergură și o complexitate foarte mare, ca și o incidență foarte mică, cu impact asupra unui dispozitiv de stocare pe care se află nu numai baze de date operative, ci și fișiere de sistem, fișiere de configurare, executabile, cu influențe asupra funcționării altor platforme.

Astfel, incidentul primar asupra dispozitivului de stocare a fost urmat, în cascadă, de incidente pe alte platforme informatice, datorate coruperii fișierelor de sistem și de configurare. Pentru astfel de incidente, de o mare complexitate, expertiza personalului propriu nu este suficientă.

Acesta este motivul pentru care DGTI a insistat în repetate rânduri pentru contractarea serviciilor de întreținere, suport și asistență tehnică pentru infrastructura hardware și software a ANAF. Lipsa acestor servicii a făcut imposibilă escaladarea incidentului la un nivel superior de competență, care să ducă la minimizarea efectelor sale, în timp util”.

Cât despre cauzele dezastrului informatic, DGTI informa: „Incidentul din data de joi, 04.05.2017, a constat dintr-o pană de curent (întreruperea temporară a alimentării cu energie electrică de la ENEL), în urma căreia echipamentul UPS de putere Merlin-Gerin din Centrul Primar de Date al ANAF a intrat în avarie”.

„DGTI nu a reușit să fie suficient de convingător în alocarea resurselor”

Cei de la DGTI explicau apoi că ei erau „conștienți de existența unor astfel de evenimente și a riscurilor induse de către acestea”, dar inițiativele lor: „contractul de modernizare a infrastructurii de suport pentru Centrul de Date Primar al ANAF” și „contractul de servicii de întreținere corectivă, preventivă, reparare și asistență tehnică” fuseseră stopate, „din motive independente de DGTI”.

Iar concluzia era logică: „În condițiile în care până în prezent DGTI nu a reușit să fie suficient de convingător în alocarea resurselor astfel încât Centrul de Date Secundar (CDS) să devină un Centru de asigurare a continuității, în adevăratul sens al cuvântului, o rezolvare eficientă a unui astfel de incident, cum este comutarea pe CDS, nu este posibilă, decât în cazuri foarte limitate, ale unor aplicații sensibile”.

Curtea de Conturi: Starea este critică

Vicepreședintele ANAF, Daniel Tudor, recunoștea, pe 20 februarie, că programul cu Banca Mondială de informatizare a Fiscului este într-o fază întârziată: „Este o constatare pe care am făcut-o anul trecut. Suntem în dialog pentru a găsi soluții în sensul în care avem nevoie de finanțare pe zona asta ca de aer”.

Diminuarea cheltuielilor de investiții din ultimii ani a afectat infrastructura IT a ANAF, situația actuală fiind critică, se arată și în raportul Curții de Conturi pe anul 2016. „Diminuarea cheltuielilor de capital din ultimii ani a afectat în mod special infrastructura IT a ANAF, starea actuală fiind critică. ANAF deține o infrastructură IT și de comunicații învechită și neperformantă, pentru care nu s-au mai efectuat investiții semnificative din anul 2013”, se arată în document.

Conducerea ANAF nu a aprobat investițiile

„În lipsa unei strategii, nu se cunosc obiectivele pe termen scurt, mediu și lung, condiții în care referatele de necesitate cu valori semnificative, întocmite și înaintate de Direcția Generală de Tehnologia Informației (DGTI) către DGIAPSI (structura de achiziții a ANAF) în perioada 2013-2016, nu au fost aprobate de conducerea ANAF.

Lipsa investițiilor, concomitent cu încărcarea permanentă a capacităților de calcul și stocare din Centrul de Date Primar (CDP) și Centrul de Date Secundar (CDS), precum și creșterea exponențială a cerințelor pentru noi aplicații IT au condus la apariția unor disfuncționalități ale sistemului IT, constatate în misiunea de audit financiar”, informează raportul.

Banca Mondială s-a săturat și își face bagajele

În urmă cu doar câteva zile, Banca Mondială a anunțat, în ultimul raport privind derularea proiectului, că procesul de modernizare al ANAF s-a blocat imediat după prima etapă a achiziției sistemului de management al veniturilor bugetare, finalizat în octombrie 2017. Drept urmare, instituția internațională discută, cu reprezentanți ai Guvernului României, despre posibilitatea anulării finanțării de 91 milioane de dolari.

Surse apropiate echipei române de negociatori cu Banca Mondială afirmă, potrivit siteului cursdeguvernare.ro, că „disputele tehnice” între experții părților cu privire la modalitățile de implementare ale acestui proiect au început de câțiva ani, însă „picătura care a umplut paharul” a fost decizia de înființare a Centrului Național pentru Informații Financiare, adoptată de guvernul Tudose, decizie percepută ca „parazitară” a proiectului de reformă a ANAF.

Potrivit contractului din 2013, împrumutul acordat de Banca Mondială pentru modernizarea ANAF, de 91 milioane de dolari, trebuie restituit în perioada 2018-2025. Partea română urmează să facă două plăți pe an, a câte 7,1 la sută din valoarea totală, începând cu octombrie anul în curs.

Dorința noastră și nevoia este de a digitaliza cât mai mult activitatea ANAF, de a avea o interfață facilă și un dialog, într-un viitor scurt, pe internet”. DANIEL TUDOR, vicepreședinte ANAF

Mișa: Ei au sesizat că nu s-au făcut progrese

Potrivit fostului ministru al Finanțelor, Ionuț Mișa, s-au cheltuit deja un sfert din fonduri fără niciun efect, banii fiind consumați doar pe servicii de consultanță.

„Acest program a fost realizat, din păcate, în proporție de 23,5%, în sensul că s-au cheltuit 23,5% din sumele alocate, în schimb niciun leu pe sistemul IT. Absolut toți banii, echivalentul a 60 de milioane de lei, au fost cheltuiți numai pe consultanță. Am avut discuții cu reprezentanții Băncii Mondiale din acest punct de vedere. Ei au sesizat, în fiecare an, faptul că nu s-au făcut progrese la nivelul sistemului IT și că ne-am rezumat la a face analize și consultanțe”, spunea Mișa, în ianuarie, la Comisia economică din Senat.