Două mumii egiptene, retrase din atenția publicului după aproape două secole de expunere. Motivul din spatele deciziei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Două muzee din orașul scoțian Glasgow au decis să schimbe modul în care prezintă publicului rămășițele unor mumii egiptene, după o reevaluare a responsabilității față de persoanele decedate. Muzeul Kelvingrove a retras din expoziție sicriul care conține rămășițele preotului Nekht, în timp ce Muzeul Hunterian a acoperit trupul mumificat al lui Shep-En-Hor, păstrând însă sarcofagul la vedere.

Deciziile au fost luate pe fondul dezbaterilor privind etica expunerii rămășițelor umane și după revizuirea codului de etică al Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM), care recomandă respectarea demnității persoanelor ale căror rămășițe fac parte din colecțiile instituțiilor culturale, potrivit BBC.

Ambele muzee au transmis că ar putea analiza cereri de repatriere dacă acestea ar veni din partea unor țări sau instituții interesate.

Muzeul Kelvingrove a retras din expoziție rămășițele preotului Nekht

Glasgow Life, organizația care administrează Muzeul Kelvingrove, a hotărât să retragă sicriul pictat care adăpostește rămășițele lui Nekht, invocând „absenţa consimţământului persoanei decedate”.

Internaționala Trădătorilor. O bătălie din Războiul Rece dusă împotriva SUA de România Populară

Salariul întârzie. Ce drepturi ai și cum îți recuperezi banii

Se estimează că preotul egiptean a trăit între anii 1985 și 1797 î.Hr. Rămășițele sale au fost descoperite la Beni Hasan, în Egiptul Mijlociu, în timpul unor săpături arheologice desfășurate la începutul secolului al XX-lea. Acestea au ajuns în proprietatea orașului Glasgow în 1923, în urma unei donații.

Un reprezentant al Glasgow Life a explicat că hotărârea „reflectă practicile muzeale contemporane”.

Un proiect de politică privind gestionarea rămășițelor umane propune ca acestea să fie prezentate publicului numai „atunci când există un consimţământ documentat şi informat din partea persoanei decedate sau, în circumstanţe adecvate, a descendenţilor acesteia”.

Reprezentanții instituției au amintit și preocupările etice formulate de un grup parlamentar care se ocupă de repatrierea patrimoniului african. Acesta a atras atenția asupra riscului de „ignorării constante” a dorințelor și intențiilor persoanelor din trecut și ale celor care le-au înmormântat.

Pe lângă rămășițele lui Nekht, muzeul a retras din spațiile accesibile publicului un cap mumificat de bărbat, un picior drept și o mână dreaptă, toate provenite din Valea Regilor, situată în apropierea orașului Luxor.

„Considerăm că retragerea din expoziţii a rămăşiţelor umane din Egiptul antic reprezintă o abordare mai respectuoasă faţă de persoanele decedate”, a transmis reprezentantul Glasgow Life.

Muzeul Glasgow. Sursa foto: Wikipedia

Muzeul Hunterian a acoperit trupul mumificat al lui Shep-En-Hor

Muzeul Hunterian, administrat de Universitatea din Glasgow, a ales o altă modalitate de a aborda problema. Instituția a decis să acopere trupul mumificat al lui Shep-En-Hor cu un material special, astfel încât vizitatorii să nu îl mai poată vedea, dar a păstrat sarcofagul în expoziție.

Înainte de a lua această hotărâre, muzeul a cerut opiniile unor specialiști în egiptologie, în contextul eforturilor de a adopta practici considerate mai responsabile din punct de vedere etic.

Un reprezentant al instituției a explicat că, după consultări, s-a ajuns la concluzia că Shep-En-Hor „merită intimitate după moarte”.

Sarcofagul ornamentat, expus aproape fără întrerupere din 1820, va putea fi văzut în continuare. Muzeul îl consideră „o remarcabilă operă de artă funerară din perioada târzie a Egiptului antic”.

Trupul mumificat nu a fost scos niciodată din sicriu, însă specialiștii l-au examinat în ultimele cinci decenii prin radiografii și tomografii computerizate.

În anii 1970, cercetătorii au formulat mai multe ipoteze care puneau la îndoială dacă rămășițele din sarcofag îi aparțin într-adevăr lui Shep-En-Hor.

Muzeul a explicat că, în secolul al XIX-lea, arheologii obișnuiau uneori să mute rămășițele între sicrie, așezând trupurile mai bine conservate în sarcofage aflate într-o stare mai bună sau decorate mai bogat. Această practică îngreunează stabilirea identității persoanelor ale căror rămășițe au ajuns în colecțiile muzeale.

Codul de etică al muzeelor recomandă respectarea demnității rămășițelor umane

Consiliul Internațional al Muzeelor și-a revizuit codul de etică în luna iunie, introducând recomandări privind modul în care instituțiile ar trebui să gestioneze și să expună rămășițele umane.

Documentul solicită muzeelor „să respecte demnitatea inerentă a rămăşiţelor umane şi să promoveze respectul pentru semnificaţia acestora”.

Codul mai prevede: „Deciziile referitoare la aceste obiecte şi colecţii ar trebui luate în colaborare cu descendenţii sau cu comunităţile din care provin, dacă acestea sunt cunoscute”.

Cu toate acestea, recomandările nu obligă toate instituțiile să retragă mumiile sau alte rămășițe umane din expoziții. Fiecare muzeu trebuie să analizeze situația colecțiilor sale și să decidă cum aplică principiile etice.

Profesorul Steph Scholten, membru al comitetului de etică al ICOM, a explicat că documentul oferă un cadru de orientare, fără să impună o decizie identică pentru toate instituțiile.

„Ceea ce stabileşte codul de etică este că aceste subiecte necesită o analiză atentă şi decizii bine fundamentate. El nu sugerează o singură soluţie prestabilită”, a explicat profesorul.

Acesta a remarcat că cele două muzee din Glasgow au ales soluții diferite pentru colecțiile lor.

„Kelvingrove şi Hunterian au ajuns la soluţii uşor diferite în privinţa exponatelor lor.”

Profesorul a subliniat că noile recomandări nu presupun eliminarea tuturor rămășițelor umane din expoziții.

„Codul de etică nu impune retragerea tuturor rămăşiţelor umane din expoziţii”, a subliniat el.

Muzeele din Scoția aplică diferit noile recomandări

Schimbările adoptate de cele două instituții nu reflectă o politică unitară la nivelul muzeelor din Scoția. Fiecare organizație decide cum gestionează colecțiile, în funcție de propriile evaluări și de recomandările specialiștilor.

Un purtător de cuvânt al National Museums Scotland (NMS) a transmis că instituția nu intenționează să schimbe modul în care expune rămășițele umane din colecțiile sale.

NMS deține numeroase rămășițe descoperite în situri arheologice din Scoția, precum și mumii provenite din Egipt și Peru.

În cazul muzeelor Kelvingrove și Hunterian, deciziile recente arată că dezbaterea despre expunerea rămășițelor umane depășește valoarea istorică sau artistică a exponatelor și include întrebări despre consimțământ, demnitate și respectarea comunităților de origine.