Anchetatorii cercetează două variante: fie taximetristul a vrut să aplaneze un conflict, fie blocase locul de parcare al tânărului.

Un taximetrist a murit după ce a fost călcat în picioare de un tânăr. S-a întâmplat acum două nopţi, în cartierul Titan din Capitală. Aseară, anchetatorii mergeau pe două ipoteze: fie taximetristul Ovidiu Călăţian intervenise să aplaneze un conflict pe stradă, fie a fost vorba despre o dispută pe un loc de parcare, aşa cum a relatat presa de-a lungul zilei de ieri.

În orice caz, încăierarea s-a petrecut pe un bulevard circulat. Când se declanşează astfel de porniri, această precizare devine însă un amănunt.

Numărul cazurilor de violenţă stradală iscată din senin s-au înmulţit în ultima vreme: cu mai puţin de un an în urmă, un pensionar din Craiova a murit după ce un şofer s-a enervat că acesta traversa strada prea încet. Bărbatul - era vorba tot despre un tânăr - a coborât de la volan şi l-a omorât în bătaie.

Taximetristul, caracterizat ca fiind un om paşnic

Şi acum avem de-a face cu o victimă mai în vârstă: taximetristul Ovidiu Călăţian avea 59 de ani. Cei din jur îi creionează un portret de om paşnic: nu cauzase probleme vreodată, a declarat pentru evz.ro directorul Taxi Leone, Ştefan Bogdan. În plus, avea ani buni de meserie în spate şi nu s-ar fi aruncat uşor într-un conflict.

De cealaltă parte, despre agresor se ştiu puţine lucruri deocamdată: are 22 de ani şi locuia în zona în care s-a petrecut incidentul. În prezent, este cercetat pentru omor calificat şi ar putea sta după gratii între 15 şi 25 de ani.

Imediat ce au fost publicate primele date despre omor, au început să se reia discuţiile despre cum oraşul îi transformă pe cetăţeni în brute. "E vorba despre dominanţa disputată între doi indivizi care ajung întâmplător într-o confruntare. Mai e vorba despre teritorialitate, despre percepţia spaţiului public ca o proprietate privată", explică conf. univ. dr. Carmen Strungaru, de la Facultatea de Biologie din cadrul Universităţii Bucureşti, specialistă în etologie. E ştiinţa care se ocupă cu studiul comportamentului, pornind de la datele biologice, genetice şi filogenetice ale individului.

În ceea ce priveşte posibilul profil al tânărului agresor, "întrebarea e ce poziţie socială avea. Îşi permitea să facă orice, pentru că simţea nevoia să fie mereu în frunte sau era un tip frustrat, care răbufnea în astfel de situaţii".

Maşina, un simbol al puterii

Maşina este un simbol falic, spune psihologul Bogdan Lucaciu. "Şoferul are o altă mentalitate, i se pare că este puternic, iar pentru bărbaţi maşina este un simbol falic, un simbol al potenţei". Asta în contextul în care poveştile cu locurile de parcare din Bucureşti nu sunt ceva nou, iar agresivitatea pe această temă este deja bine-cunoscută. "Pentru şoferi e foarte greu să renunţe la nişte lucruri pe care le văd ca fiind ale lor, chiar dacă nu sunt proprietatea lor", subliniază psihologul.

"Ideea de proprietate şi de posesiune a intrat foarte bine în mentalul colectiv al bucureşteanului", mai spune acesta, subliniind că orice pretext pe această temă poate duce la agresivitate. Mai mult, la asta se adaugă şi "povestea băieţilor care au dreptate, pentru care nu contează regulile, care nu cunosc toleranţa", care ţine tot de mentalul colectiv la bucureşteanului.

"Asta s-a moştenit dinainte", arată Bogdan Lucaciu. Un şofer care foloseşte un loc de parcare public, chiar dacă nu este al lui, are impresia că devine proprietatea lui, explică psihologul. "E exact ca în lumea animalelor, unde animalele îşi marchează locul. În mod normal ar trebui o anumită educaţie şi proceduri de urmat", conchide acesta.

"Nu e vorba despre un loc de parcare, e vorba despre dominanţa disputată între doi indivizi care ajung întâmplător într-o confruntare. Mai e vorba despre teritorialitate, de percepţia spaţiului public ca o proprietate privată.", CARMEN STRUNGARU, etolog

UN ORAŞ SUFOCAT

Un loc de parcare pentru patru maşini

În Capitală există aproximativ 450.000 de locuri de parcare şi 1,3 milioane de maşini cu număr de Bucureşti. Însă alte 500.000 de autovehicule din alte judeţe vin zilnic "în vizită". Ritmul de construire al noilor parcări este lent: edilii invocă mai întotdeauna lipsa terenurilor libere şi felul greşit în care este desenat întregul oraş.

În aceste condiţii, mulţi bucureşteni îşi parchează maşinile pe trotuare şi chiar pe spaţiul verde, pândesc practic orice colţişor în care ar încăpea o maşină. Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Locale Bucureşti, chiar şi pe locurile care nu sunt amenajate ca parcări de reşedinţă este "bătaie".

"Se cred stăpâni şi pe spaţiul de pe trotuar. Am avut reclamaţii în care şoferii se plângeau că le-a fost vandalizată maşina, deşi nu parcaseră pe un loc de reşedinţă plătit. Chiar şi mie mi-au fost luate ştergătoarele de către un vecin, pe motiv că am parcat pe locul lui, adică pe marginea unei alei, loc în care obişnuia să-şi lase el maşina", a explicat un poliţist local.