Comitetul pentru Drepturile Omului din cadrul Asociaţiei Europene a Avocaţilor de Drept Penal (European Criminal Bar Association – ECBA) a cerut autorităților române să cerceteze și să evalueze cazul avocatului Robert Roşu, condamnat la 5 ani de închisoare cu executare în Dosarul Ferma Băneasa.

Speranţe pentru avocatul Robert Roşu. Autorităţile din România au fost înştiinţate de ECBA că modul în care a fost condamnat avocatul în dosarul Ferma Băneasa trebuie să fie cercetat într-o manieră corectă, echilibrată și nepărtinitoare.

La data de 17 decembrie 2020, Robert Roșu a fost condamnat la 5 ani de închisoare de către magistraţii Înaltei Curţi de Casație și Justiție (ÎCCJ) pentru constituire de grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu. La 17 aprilie 2021, ÎCCJ a publicat motivarea deciziei (Decizia nr. 382/A/17 decembrie 2020 a Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

„Potrivit informării primite de la societatea de avocatură sus-menționată, Robert Roșu, în calitate de coordonator al echipei de avocați care lucra la un caz de drept civil, a efectuat diverse activități juridice pentru a pune în executare o hotărâre judecătorească definitivă  prin care se încuviința retrocedarea uneia dintre proprietățile relevante și a asistat clienții în proceduri administrative pentru retrocedarea altei proprietăți, inclusiv prin participarea la două sesiuni ale comisiei competente. Ambele proprietăți au fost retrocedate clientului de către autoritățile de stat competente.

În decembrie 2015, avocatul Robert Roșu a fost învinuit și ulterior trimis în judecată  pentru: constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la abuz în serviciu, trafic de influență și spălare de bani.  În iunie 2019, prima instanță (Curtea de Apel Brașov) l-a achitat pe avocatul Robert Roșu de toate învinuirile, reținând că faptele penale de care fusese acuzat nu existau.

Speranţe pentru avocatul Robert Roşu

Potrivit Declarației din data de 11 aprilie 2021 a Comisiei Permanente a Uniunii Naționale a Barourilor din România  (UNBR), motivarea Deciziei de condamnare a Înaltei Curți de Casație și Justiție conține o serie de considerente care constituie încălcări ale principiilor statului  de drept, printre care identificarea avocaților cu clienții lor acuzați de pretinse infracțiuni și acuzarea avocaților de delicte de opinie.

Potrivit aceleiași Declarații, completul de recurs a hotărât că avocații ar fi știut sau ar fi trebuit să știe că hotărârile judecătorești (definitive și irevocabile) de retrocedare a unor proprietăți pe care se bazau clienții lor erau greșite și că organizarea și participarea la întâlniri împreună cu clienții sau alte persoane ar fi, în sine, probe ale infracțiunii de constituire de grup infracțional organizat.

Un alt aspect care a provocat reacții puternice a fost legat de citarea avocaților ca martori în chiar dosarele inițiate împotriva clienților lor; până și judecători au fost chemați ca martori împotriva propriilor hotărâri judecătorești.

Împărtășim îngrijorarea că Decizia emisă de Înalta Curte în această cauză nu privește doar cazul unui avocat anume, ci afectează profesia de avocat și statul de drept.   În opinia noastră, există temeri îndreptățite și rezonabile că acuzațiile aduse D-lui Roșu privesc exclusiv exercitarea atribuțiilor legate de îndatoririle sale profesionale de avocat.

Autorităţile din România au fost înştiinţate

În acest context, Comitetul ECBA pentru Drepturile Omului dorește să atragă atenția la Principiile Fundamentale privind Rolul Avocaților ale Națiunilor Unite, și în special la Principiile 16, 18 și 20, cu următorul conținut: «16. Guvernele se asigură că avocații (a) sunt capabili să își îndeplinească toate funcțiile profesionale fără intimidare, piedică, hărțuire sau ingerință improprie; (b) pot să călătorească și să se consulte cu clienții în mod liber atât în țara lor, cât și în străinătate;

și (c) nu suferă sancțiuni și nici nu sunt amenințați cu urmărirea penală sau cu sancțiuni administrative, economice sau de altă natură pentru orice acțiune întreprinsă în conformitate cu îndatoririle și reglementările profesionale recunoscute precum și cu deontologia profesiei de avocat.

18. Avocații nu trebuie asimilați clienților lor sau cauzelor clienților lor ca urmare a îndeplinirii funcțiilor lor.
19. Avocații se bucură de imunitate civilă și penală pentru declarațiile relevante făcute cu bună-credință în pledoarii scrise sau orale sau atunci când compar în calitate profesională în fața unei instanțe, a unui tribunal sau în fața unui alt organ judiciar sau administrativ.»

Având în vedere cele de mai sus, Comitetul ECBA pentru Drepturile Omului îndeamnă respectuos autoritățile române să facă tot ce le stă în putere pentru a cerceta și evalua cazul de o manieră corectă, echilibrată și nepărtinitoare, protejând Principiile privind Rolul Avocaților și luând toate măsurile necesare pentru a garanta că niciun avocat nu va avea de suferit în mod nerezonabil, prin condamnări penale și închisoare, fiind identificat, în cursul exercițiului atribuțiilor sale, cu proprii clienți sau cu pricinile clienților săi.

Dreptul la apărare, un drept fundamental al civilizației juridice europene, este profund afectat atunci când avocații sunt acuzați și condamnați pentru simplul motiv că au reprezentat  persoane fizice pe care instanțele de judecată sau alte autorități le găsesc vinovate”, arată ECBA conform clujust.ro.