Dosarul „Case pentru greii MApN”. Generalul Dobrițoiu, „înfundat” de Împăratu’ Ștefan

Dosarul „Case pentru greii MApN”. Generalul Dobrițoiu, „înfundat” de Împăratu’ Ștefan

Fostul ministru al Apărării și ceilalți zece generali și colonei care au obținut ilegal locuințe de serviciu s-au prezentat, ieri, în fața Completului de cinci magistrați condus de judecătoarea Livia Stanciu

Corneliu Dobriţoiu şi cei zece înalţi ofiţeri au ajuns, ieri, la sediul Instanţei Supreme la ora 9.00, cu o punctualitate cazonă, însă au avut de aşteptat strigarea cauzei până după orele prânzului.

În strâmta sală a Secţiilor Unite, unde urma să aibă loc „teatrul de operaţiuni”, era o căldură moleșitoare, în care se amestecau parfumurile scumpe ale avocatelor cu damful neaoș rămas în urma victoriilor bahice reputate cu o seară înainte de un oarecare inculpat dintr-un alt dosar, care pesemne îşi făcuse curaj înainte de a da ochii cu şefa Instanţei Supreme. În aceste condiţii, Corneliu Dobriţoiu şi ceilalţi zece inculpaţi au aşteptat pe holuri şi afară, în curte, unde au pălăvrăgit cu avocaţii şi cu presa, şi au fumat în condiţii de legalitate.

Când a bătut ceasul judecății, s-au întors în sala amintită şi au adoptat nişte figuri inexpresive. Şefa Instanţei Supreme a audiat mai mulţi martori, care au detaliat cum au pus mâna, cei din șefimea MApN, pe case la preț subvenționat, în urmă cu 10 ani, profitând de o schimbare legislativă.

Ne puteți urmări și pe Google News

Presiuni pentru case ieftine

Unul dintre ei, Ştefan Împăratu, şeful Comisiei de audit intern a ministerului, a relatat că cei din conducerea MApN făceau presiuni pentru „aplicarea legii”, în condiţiile în care respectivul act normativ era mult mai permisiv, iar ministerul ajunsese să vândă apartamente cadrelor militare la preţuri mult mai mici decât cele de achiziţie. „Ne-am trezit că vindem sub valoarea din contabilitate. S-au făcut presiuni din partea șefului meu, general Vasilescu Mircea și din partea MApN pentru a fi respectată Legea 357/2006. Presiunile erau de a se vinde sub valoarea de inventar”, a declarat, în faţa instanţei, Ştefan Împăratu.

Întrebat de avocaţi dacă membrii Comisiei pe care o conducea şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu, Împăratu a răspuns: „Normal că da! Dovadă că din peste 400 de apartamente – vândute în doi ani – probleme au fost doar cu acestea 11. În multe situații am constatat nereguli, dar au fost rezolvate fie pe loc, fie a doua zi”.

Anul relaxării legislative

Un alt martor a explicat că, în anul 2006, s-a modificat legea în baza căreia MApN putea vinde locuinţe de serviciu personalului propriu. „Până în 2006 legea era mai restrictivă și nu permitea cumpărarea locuințelor în cazul celor care deținuseră o altă locuință de la Armată, celor care dețineau o locuință proprietate personală și celor care au fost trecuți în rezervă din motive imputabile lor, inclusiv prin demisie. Ulterior anului 2006 legea era mai permisivă, impunea două condiţii personalului: nu puteau cumpăra cei care au trecut în rezervă prin demisie şi cei care deţineau o altă locuinţă”, a declarat martorul Florian Rusu, fost comandant al UM 02547.

Salvați de trese și de vârstă

În 23 martie 2015, un complet al Instanței Supreme l-a condamnat pe fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu, la 1 an de închisoare cu suspendare în dosarul „Case pentru generali”, iar ceilalți zece inculpați au „scăpat” cu pedepse cuprinse între 1 și 2 ani de închisoare cu suspendare. La 9 luni de la pronunțarea deciziei a venit și motivarea ei: faptele au avut un rezultat, socialmente periculos”, dar vârsta și cariera militară a inculpaților au fost avute în vedere . „Datele ce caracterizează însă persoana inculpaților, vârsta acestora, rezultatele deosebite obținute în cariera militară, evidențiate în înscrisurile depuse la dosar, nu în ultimul rând, perioada lungă de timp scursă de la data faptelor (2005 - 2006) la data sesizării instanței de judecată sunt aspecte ce justifică reținerea în favoarea acestora a circumstanțelor atenuante (...) consecința reducerii cuantumului pedepselor sub limita minimă prevăzută de lege”, au arătat judecătorii în motivare.