„Eu le-am spus lor că nu l-am scris eu, că nu e al meu. Dar eu mi-l asum”, a spus Mugur Ciuvică. Acesta nu a vrut, însă, să spună numele celor care au scris acest document. „Ce contează cine a scris? A fost o muncă colectivă”, a declarat Ciuvică, în momentul în care a fost întrebat de Mirel Curea cine sunt autorii Raportului Armaghedon 2.

„Cum domnule, nu pot să ies din București, să mă duc la cumpărături?”

După 18 ani de la reținerea sa, Mugur Ciuvică a dezvăluit, în cadrul emisiunii „Dosare de presă”, pe evz.ro, că toată întâmplarea a fost absurdă. Reținerea sa, perchezițiile făcute în casa lui, reținerea iubitei lui, atitudinea jenată a procurorului, vânzoleala. Dar, mai ales, interzicerea părăsirii Bucureștiului.

„Pe mine nu m-au arestat efectiv, că m-au eliberat după câteva ore. L-au arestat pe săracul om, prietenul ăla al meu care-l pusese pe net. Și pe mine m-au percheziționat, m-au dus, au luat-o și pe Cătălina, pe iubita mea, au luat-o de acasă, au dus-o și pe ea s-o ancheteze. Mă uitam la ei, niște penibili, absolut.

Asta a ținut de după-amiaza cumva, până spre 1:00-2:00 noaptea. La un moment dat îl vedeam și pe procurorul ăla, părea și jenat, dar părea și cam bătut în cap, așa. Deși el nu e, că a devenit un avocat bun după aia, când s-a lăsat de prostii și s-a apucat de treburi serioase. Și pe ăla încurcat așa, îi transpirau mâinile, se frecționa, mai ieșea, mai vorbea la telefon. Nu exista nimic, normal!

Și atunci a fost agitație, în orele alea, am înțeles, și vorbeau cu Iliescu, „ce se întâmplă”, că vuia presa că l-au arestat pe fostul director de cabinet al lui Emil Constantinescu. Asta era știrea.

Și au zis „Gata, nu vă reținem, dar vă dăm interdicție să părăsim Bucureștiul”. Și eu zic, „Pe bune?”, și el zice „Da”. Și zic „Adică cum, dacă vreau să…”, atunci era un magazin de ăsta cu reclama „cash & carry”, la Otopeni. Și i-am zis „Dar acolo nu pot să mă duc?”. „Ce întrebare e asta?” Păi, i-am zis, „eu acolo mă duc să fac cumpărături, din când în când. Pot să mă duc?”. „Păi, nu știu, dacă e afară din București, nu”. „Pe bune? Bine””, a povestit Ciuvică.

„Onorată instanță, e o tâmpenie ce scrie acolo!”

Președintele Grupului de Investigații Politice a contestat măsura interzicerii părăsirii Bucureștiului la Curtea de Apel.

„Și după aia am ieșit, am vorbit la presă. Și știu că am contestat măsura să nu ies din București. Și m-am dus la Curtea de Apel, cu presă, lumea părea că ia în serios chestia asta, ca și cum ar fi fost vreo vină. Eu le spuneam că e o tâmpenie, nu-i nimic. Și eu o luam în serios, că nu-mi convenea să fiu anchetat și să fiu la doi centimetri de pușcărie, în noaptea respectivă. Deci n-o tratam în glumă. Dar era o prostie, un stalinism.

Și țin minte că m-am dus la Curtea de Apel și acolo mi-au dat dosarul să mă uit prin el. M-am uitat acolo și nu era nimic, că n-avea ce să fie. Și mi-a dat și mie onorata instanță și mi-a zis , gen, „cum comentați?”. Și i-am zis „Doamna judecător, cum să comentez? E o prostie ce e aici. Eu vă rog să citiți și să vă dați seama că e o prostie și să anulați chestia cu… Cum adică nu am voie să ies din București, că a apărut pe net o chestie despre asta? Dacă au treabă, îmi fac de calomnie…”

Mă băgaseră la „difuzare de informații false care pot afecta siguranța națională”. Cu ce afectez eu siguranța națională? Dar atât i-am spus. „Pentru că e o tâmpenie, onorată instanță! E o tâmpenie ce scrie acolo.” Și onorata instanță a ținut cont de solicitarea mea și a anulat chestia asta. Și, mă rog, după aia au lăsat-o și ei baltă, că și-au dat seama că…”, a conchis Ciuvică.

„Reținerea mea s-a întâmplat așa, din Cer”

Cine a stat în spatele reținerii lui? Mugur Ciuvică susține că toată lumea „s-a spălat pe mâini”.

„După aia mi-au spus ani de zile, mă mai întâlneam și cu niște penibili de ăștia de milițieni, care veniseră acasă, generalul X, procurorul Țâști, Năstase, că m-am întâlnit și cu el după ani de zile, la o emisiune la Gâdea…

Toată lumea, dar toată lumea – alții din zona lui Iliescu, că Iliescu n-a avut nicio treabă cu asta- îmi ziceau că a fost foarte rău ce s-a întâmplat, dar că ei n-au avut nicio treabă cu ce mi s-a întâmplat. Adică, de la milițienii care m-a luat de pe stradă, până la Năstase, nimeni n-a avut nicio treabă cu asta. S-a întâmplat așa, din Cer, cineva. Și toți mi-au zis că ei, de fapt, au făcut tot posibilul ca să mă lase liber.

Nu mai puteam, că toată lumea cu care mă întâlneam întâmplător, că nu-i căutam eu, îmi spuneau „Domnul Ciuvică, dar să știți că eu n-am avut nicio treabă, domnule. Eu, dimpotrivă, am vrut să vă ajut”, a mai spus acesta.