Şeful Cancelariei fostului premier Călin Popescu-Tăriceanu, Dorin Marian, a fost cooptat în echipa de conducere a companiei Marine Resources Exploration International SRL (Marexin), aparţinând omului de afaceri Dinu Patriciu, firmă care execută în Marea Neagră lucrări de explorare a nămolului sapropelic, considerat o resursă energetică a viitorului.
Potrivit directorului executiv al Marexin, Peter Hamilton, Dorin Marian s-a angajat în companie la începutul lui 2009, după ce a părăsit guvernul în decembrie 2008. „Dorin Marian are o experienţă uriaşă în a gestiona proiectele complicate, în toate aspectele. Suntem foarte încântaţi să-l avem în echipa de management”, a spus oficialul Marexin, într-o conferinţă.
De formaţie geolog, Dorin Marian a mai lucrat pentru Patriciu, la Rompetrol. Numele lui a fost implicat recent într-un amplu scandal mediatic, legat de resursele de hidrocarburi din Marea Neagră. El a semnat, în noiembrie 2008, o hotărâre de guvern care a scos statul din contractul de concesiune a două perimetre offshore în favoarea companiei canadiene Sterling, în spatele căreia s-a speculat că s-ar afla Patriciu.
Energie din nămol
Compania Marexin a investit până acum 20 de milioane de dolari pentru lucrările de explorare a sapropelului din Marea Neagră, având concesionată o suprafaţă de aproape 9.000 de kilometri pătraţi. „Până acum, sapropelul a fost considerat o resursă inaccesibilă, din cauza existenţei la adâncimi mari şi reprezintă o provocare tehnologică. Credem că sapropelul poate fi utilizat pentru o serie de produse, inclusiv în industria de îngrăşăminte sau pentru energie alternativă. Prin procesare, sperăm să obţinem gaze sintetice, în urma unor procese similare cu cele din industria biomasei. Dacă proiectul are succes, va aduce o nouă sursă de energie pentru România. Este un proiect de frontieră, care va pune România pe hartă”, a spus Hamilton. Oficialul Marexin a precizat că nicio altă resursă din Marea Neagră nu îi interesează.
Nămolurile sapropelice s-au depus pe fundul mării, în ape stagnante de adâncime, ca rezultat al sedimentării fitoplanctonului de-a lungul a mii de ani, în medii anoxice şi cu salinitate ridicată, cum este cel din Marea Neagră.