Evenimentul Zilei > Justitie > Când „DOREL” se face PROCUROR, România PIERDE la CEDO. I-au FILAT la 29 de meciuri, dar i-au IDENTIFICAT GREȘIT pe HULIGANI
Când „DOREL” se face PROCUROR, România PIERDE la CEDO. I-au FILAT la 29 de meciuri, dar i-au IDENTIFICAT GREȘIT pe HULIGANI

Când „DOREL” se face PROCUROR, România PIERDE la CEDO. I-au FILAT la 29 de meciuri, dar i-au IDENTIFICAT GREȘIT pe HULIGANI

Statul român a mai pierdut un proces la CEDO. Judecătorii au constatat că anchetatorii s-au dus la 29 de meciuri de fotbal pentru a-i indentifica suporterii clubului Steaua care provocau batăi după meciuri, dar au trimis în judecată alte persoane.

Cu toate insitențele lor, la vizionarea celor 29 de meciuri, anchetatorii nu au reușit să-i dentifice clar, fără dubii, pe scandalagii. Așa că judecătorii CEDO a pus statul român la plata unor daune morale și materile în favoarea suporterilor care au fost greșit identificați.

„Întrucât se credea că unul dintre suspecţi este suporter al clubului de fotbal Steaua, anchetatorii au participat la 29 de meciuri de fotbal între 16 septembrie 2007 și 13 decembrie 2009, în încercarea de a-l identifica. La 12 februarie, 14 mai, 4 august și 7 decembrie 2010 și la 10 martie 2011, anchetatorii au încercat să identifice suspecţii în staţiile de metrou. În perioada 12 iunie 2007–6 iulie 2011, procurorul a prelungit de 8 ori termenul limită pentru finalizarea anchetei, la cererea anchetatorilor.(…)”, se arată în decizia CEDO.

„Curtea este pregătită să accepte faptul că ancheta nu a fost facilă, având în vedere numărul semnificativ de persoane implicate în contrademonstraţie și etapele necesare pentru identificarea lor; în plus, modificările organizatorice din cadrul forţelor de poliţie s-au adăugat la dificultăţile întâmpinate în soluţionarea cazului. Modificările organizatorice și restructurarea, cu toate acestea, nu suspendă obligaţiile care îi revin statului în temeiul Convenţiei”, au mai scris judecătorii în decizie.

„În plus, Curtea observă mai multe deficienţe în cadrul anchetei, unele dintre ele recunoscute de către autorităţile naţionale înseși (în special, supra, pct. 28 și 33). În special, trebuie notat faptul că, pe parcursul anchetei, poliţia nu a făcut altceva decât să audieze declaraţia unui martor, R.A.S., și să participe la 29 de meciuri de fotbal și să facă verificări aleatorii la staţiile de metrou, în 5 rânduri (supra, pct. 25 și 27). Nu pare să fi folosit în mod semnificativ probele prezentate de reclamanţi, în special declaraţiile, fotografiile și identificarea unor persoane din grupul de atacatori (supra, pct. 18 și 19)”, se mai arată în decizia Curții de la Strasbourg.

„Curtea observă, în special, că, deși reclamanţii i-au identificat pe unii dintre atacatori, autorităţile interne (supra, pct. 28), și Guvernul, în înscrisurile prezentate în faţa Curţii (supra, pct. 90), au continuat să susţină imposibilitatea efectuării unei anchete în speţă, întrucât autorii actelor de violenţă nu au putut fi identificaţi (a se vedea Membrii Congregaţiei din Gldani a Martorilor lui Iehova și alţii, citată anterior, pct. 118). În plus, Curtea nu poate accepta că actele premergătoare anchetei întreprinse de autorităţile interne ar putea fi considerate măsuri adecvate în vederea identificării și pedepsirii celor vinovaţi pentru incident, în special întrucât măsurile au fost luate la o perioadă atât de mare de timp de la producerea evenimentelor iniţiale.(…)”, au mai precizat judecătorii pentru Drepturile Omului.

Iar sentința vine sec:

„PENTRU ACESTE MOTIVE,

CURTEA

1. Declară, în unanimitate, cererea admisibilă;

2. Hotărăște, în unanimitate, că au fost încălcate art. 3 și art. 14 din Convenţie interpretate coroborat, în ceea ce privește capătul de cerere referitor la anchetarea acuzaţiilor de rele tratamente;

3. Hotărăște, cu șase voturi la unu, că nu este necesar să examineze restul capetelor de cerere.

4. Hotărăște, în unanimitate:

a) că statul pârât trebuie să plătească reclamanţilor, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenţie, următoarele sume, care trebuie convertite în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii:

(i) 7 000 EUR (șapte mii de euro) fiecărui reclamant, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral;

ii) 3 863,02 EUR (trei mii opt sute șaizeci și trei de euro și doi eurocenţi), plus orice sumă ce poate fi datorată de reclamanţi cu titlu de impozit, pentru cheltuielile de judecată;

b) că, de la expirarea termenului menţionat și până la efectuarea plăţii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade și majorată cu trei puncte procentuale;

5. Respinge, cu șase voturi la unu, cererea reclamanţilor de acordare a unei reparaţii echitabile pentru celelalte capete de cerere. (s.n. – M.M.-B.)

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

(Hotărârea din data de 12 aprilie 2016, M. C. și A. C. împotriva României)”